Tipi di molluschi: caratteristiche è esempi

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 4 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 24 Sittembre 2024
Anonim
Nel regno degli animali - Erbivori e carnivori
Video: Nel regno degli animali - Erbivori e carnivori

Cuntenutu

molluschi sò un grande gruppu d'animali invertebrati, guasi quant'è numerosi cum'è artropodi. Ancu s’elli sò animali assai diversi, hè pussibule truvà certe caratteristiche chì li classificanu di manera diversa. Vulete sapè di più nantu à elli?

In questu articulu di PeritoAnimal, cunnoscemu u tippi di molluschi esistenti, e so caratteristiche è classificazione, è averemu ancu una lista di molluschi per chì cunnosci un pocu di a diversità. Continuate à leghje!

chì sò i molluschi

i molluschi sò invertebrati chì u tegumentu hè dolce cum'è quellu di l'anelidi, ma u so corpu adultu ùn hè micca segmentatu, ancu se alcuni ponu esse prutetti da una cunchiglia. Hè u gruppu u più numerosu di animali invertebrati dopu à l'artropodi. Ci sò circa 100.000 spezie, di i quali 60.000 sò gastropodi. Inoltre, 30 000 spezie fossili sò ancu cunnisciute.


A maiò parte di sti animali sò molluschi. marinubenticu, vale à dì, campanu in fondu à u mare. Parechji altri sò terrestri, cum'è qualchì lumaca. A grande diversità chì esiste significa chì st'animali anu culunizatu un grande numeru di abitati diversi è dunque tutte e diete sò prisenti in i sfarenti tippi di molluschi.

Scuprite puru in PeritoAnimal chì tippi di coralli, marini è terrestri.

Molluschi: caratteristiche

I Molluschi sò un gruppu assai diversu, è truvà caratteristiche cumune à tutti hè un compitu intimidante. Dunque, presenteremu e caratteristiche più cumuni, ancu se ci sò parechje eccezioni:


U corpu di cunchiglia hè divisu in quattru regioni principali:

  • mantellu: hè a superficia dorsale di u corpu chì pò secretà a prutezzione. Sta prutezzione hà una origine chitinosa è proteica chì crea più tardi depositi di calcariu, spichi o a cunchiglia. Alcuni animali chì ùn anu micca cunchiglia anu difese chimiche.
  • pede di locomotiva: hè ciliata, musculosa è cù glandule mucose. Da quì, emergenu parechje coppie di musculi dorsoventrali chì servenu à ritirà u pede è fissallu à u mantellu.
  • regione cefalica: in questa regione truvemu u cervellu, a bocca è altri organi sensoriali.
  • cavità paleale: quì si trovanu l'osfradia (organi olfattivi), l'orificii di u corpu (ano) è e branchie, chjamate ctenidi.

O apparechju digestivu di i crustacei hà alcune caratteristiche:


  • Stomacu: st'animali anu una digestione extracellulare. E particelle digeribili sò selezziunate da a ghiandula digestiva (epatopancreas), è u restu passa in l'intestinu per pruduce feci.
  • radula: st'urganu, situatu à l'internu di a bocca, hè una membrana in forma di nastro dentatu, sustenuta da l'odontofore (massa di cunsistenza cartilaginosa) è mossa da una musculatura cumplessa. U so aspettu è u so muvimentu sò simili à una lingua. I denti chitinosi chì a radula hà strappatu l'alimentu. I denti chì invechjanu è si usanu cadenu, è si formanu novi in ​​u saccu radicale. Parechji solenogastri ùn anu micca a radula, è nimu bivalvi.

Tuttavia, in più, u vostru sistema circulatoriu hè aperta, solu u core è l'organi più vicini anu navi. U core hè divisu in dui atri è un ventriculu. Questi animali ùn anu micca un dispositivu escretore determinatu. Anu metanefridi chì cullaburanu cù u core, chì hè un ultrafiltru, chì produce urina primaria chì hè riassorbita in i nefridi, chì sò ancu incaricati di regulà a quantità d'acqua. O sistema riproduttivu hà duie gonade davanti à u pericardiu. I gameti sò evacuati in a cavità paleale, generalmente ligati à i nefridi. I Molluschi ponu esse dioici o ermafroditi.

classificazione di i molluschi

U filu di i molluschi si divide in ottu classi, è tutti anu spezie vive. A classificazione di i molluschi sò:

  • Classe Caudofoveata: sò i molluschi in forma di vermu. Ùn anu micca cunchiglia, ma u so corpu hè cupertu di spichji calcarii è aragonitichi. Campanu sepolti in terra à capu in ghjò.
  • Classe Solenogasters: sò animali assai simili à a classa precedente, à tal puntu chì storicamente sò stati inclusi in u listessu gruppu. Anu ancu a forma di vermu, ma invece di campà sepolti, campanu libari in l'oceanu, nutrendusi di cnidarii. St’animali anu ancu spichji calcarii è aragonitichi.
  • Classe Monoplacophore: sò moluschi assai primitivi. u vostru corpu hè cupertu da una sola cunchiglia, Cum'è una mità vongola, ma anu un pede musculatu cum'è lumache.
  • Classe Polyplacophora: À u primu sguardu, sò simili à un tipu di crostaceu, cum'è l'armadillos-de-garden. U corpu di sti molluschi hè cupertu da un inseme di placche rinfurzate cù magnetita. Presentanu ancu un pede cingolatu musculu è una radula.
  • Classe Scaphopoda: sti molluschi anu un corpu assai longu, è dinò a so cunchiglia, chì hà a forma di un cornu, è hè per quessa ch'elli sò cunnisciuti cum'è cunchiglie di fang. Hè unu di i tippi più cunnisciuti di molluschi marini.
  • Classe Bivalvia: i bivalvi, cum’ellu a dice u nome, sò i molluschi chì corpu hè trà duie valvule o cunchiglie. Sti dui valvuli si chjodenu grazia à l'azzione di certi musculi è ligamenti. I tippi più cunnisciuti di molluschi bivalvi sò e vongole, e cozze è l'ostriche.
  • Classe Gastropoda: i gastropodi sò cunnisciuti lumachee lumache, tramindui terrestri è marini. Anu una zona cefalica ben differenziata, un pede musculatu per striscà o natà, è una cunchiglia dorsale. Stu cunchju pò esse assente in alcune spezie.
  • Classe Cephalopoda: u gruppu cefalopodu hè cumpostu da polpi, seppia, calamaru è nautilu. Malgradu ciò chì pò sembrà, tutti presentanu cunchiglie. U più chjaru hè u nautilus, postu chì hè esternu. A seppia è u calamaru anu una cunchiglia più o menu grande à l'internu. A cunchiglia di u polpu hè guasgi vestigiale, solu dui fili di calcariu magru fermanu in u so corpu. Un'altra caratteristica impurtante di i cefalopodi hè chì, in questa classe, u pede musculu prisente in i molluschi hè statu trasfurmatu in tentaculi. Pò avè trà 8 è più di 90 tentaculi, secondu e spezie di molluschi.

Esempiu di crostacei

Avà cunniscite e caratteristiche è a classificazione di i molluschi. Dopu, vi spiegheremu nantu à alcuni tippi di crustacei è esempi:

1. Chaetoderma elegans

furmatu cum'è verme è senza conchiglia, hè unu di i tippi di molluschi chì appartene à a classa Caudofoveata. Hà una distribuzione tropicale in l'Oceanu Pacificu. si pò truvà à prufundità di 50 metri più di 1800 metri.

2. Neomenian carinata

È un altru molluscu vermiforme, ma sta volta appartene à a famiglia Solenogastrea. Sti tipi di molluschi si trovanu in una gamma di prufundità trà 10 è 565 metri, campà liberamente in l'Oceanu Atlanticu, nantu à e coste di u Portugallu.

3. Blatta marina (Chiton articulatus)

U scarafaghju marinu hè una spezia di molluscupolyplacophora endemicu di u Messicu. Vive in u sustratu rocciosu di a zona intermare. Hè una grande spezia, chì righjunghji 7,5 centimetri di lunghezza trà i tippi di molluschi.

4. Antalis vulgaris

Hè una spezia di molluscu scaphopod cù cunchiglia tubulare o in forma di preda. U so culore hè biancu. Campà in sustrati sabbiosi è fangosi pocu fondu, in e zone intertidal. Stu tipu di molluschi si pò truvà longu à e coste atlantiche è mediterranee.

5. Coquina (Donax trunculus)

Coquinas sò un altru tipu di cunchiglia. Sò bivalvi di poca taglia, campanu di solitu nantu à e coste atlantiche è mediterranee. Sò assai populari in cucina mediterranea. Puderanu campà in a zona sottomare circa 20 metri di prufundità.

6. Ostrica piatta europea (Ostrea edulis)

L'ostriche sò una di e tippi di molluschibivalvi di l'ordine Ostreoid. Sta spezia pò misurà sin'à 11 centimetri è pruduce madre di perle perle. Sò distribuiti da a Norvegia à u Maroccu è u Mediterraniu. Inoltre, sò cultivati ​​in acquacultura.

Vede alcuni esempii di animali vertebrati è invertebrati in questu articulu PeritoAnimal.

7. Caracoleta (Helix aspersa)

a lumaca hè una tippu dimolluscu gasteropodu cù a respirazione pulmonare, vale à dì, ùn hà micca branchie è vive in a superficia terrestre. Hanu bisognu di molta umidità, è quandu ùn anu micca, si piattanu in a so cunchiglia per lunghi periodi di tempu per impedisce di asciugassi.

8. Polpu cumunu (Octopus vulgaris)

U polpu cumunu hè un cefalopodu chì stà in l'Oceanu Atlanticu è in u Mediterraniu. Misura circa un metru di lunghezza è pò cambià di culore grazia à a so cromatofori. Hà un valore elevatu per a gastrunumia.

Altri tippi di molluschi

Vulete sapè di più? Dopu, ne menzioneremu altri spezia di molluschi:

  • Scutopus robustus;
  • Scutopus ventrolineatus;
  • Laevipilina cachuchensis;
  • Laevipilina rolani;
  • Tonicella lineata;
  • Chiton Diffusu o Chiton Phantom (Acanthopleura granulare);
  • Ditrupa arietin;
  • Fiume Cozzu (margaritifera margaritifera);
  • Cozza perla (cristallu privatu);
  • Iberus gualtieranus alonensis;
  • Iberus gualtieranus gualtieranus;
  • Lumaca gigante africana (Achatina fuliggine);
  • Sepia-cumunu (Sepia officinalis);
  • Calamar gigante (Architeuthis dux);
  • Polpu Gigante di u Pacificu (Enteroctopus dofleini);
  • Nautilus belauensis.

Amparate più nantu à u mondu animale, fighjate u nostru articulu nantu à i tipi di scorpioni.

Se vulete leghje più articuli simili à Tipi di molluschi: caratteristiche è esempi, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezione Curiosità di u mondu animale.