Tipi di Gufi - Nomi è Foto

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 15 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 23 Ghjugnu 2024
Anonim
9 Indovinelli che solo persone con un QI elevato possono risolvere
Video: 9 Indovinelli che solo persone con un QI elevato possono risolvere

Cuntenutu

I Gufi appartenenu à l'ordine Strigiformes è sò rapaci carnivori è nocturni, ancu se alcune spezie ponu esse più attive durante u ghjornu. Ancu s’elli appartenenu à u listessu ordine di e civette, ci sò poche differenze trà i dui tippi d’acelli, cume l’accunciamentu di e piume di u capu chì s’assumiglianu à l ’« arechje »chì parechji gufi anu, è i corpi più chjuchi di civette, è ancu e so teste, chì presentanu una forma triangulare o di core. D’altronde, e zampe di parechje spezie sò cuperte di piume, guasi sempre marrone, grisgiu è brunu. Abitanu tutti i generi di abitati, da lochi assai freddi in l'emisferu nordu à foreste pluviali tropicali. I Gufi anu una vista spettaculare è, grazia à a forma di e so ale, chì li permette una manevrabilità eccellente, parechje spezie ponu caccighjà e so prede in e fureste frondose.


Continuate à leghje st'articulu PeritoAnimal è cunnosce i sfarenti tippi di civette chì esistenu in u mondu, è ancu e vostre fotò.

Caratteristiche di Gufo

I Gufi sò cacciadori eccellenti è anu sensi uditivi è visivi assai sviluppati. Sò capace di vede è di sente piccule prede à grande distanza, caccianu in ambienti assai frondosi, è manuvranu trà l'arburi grazia à l'ale arrotondate di e spezie chì campanu in stu tippu di ambiente. Hè ancu cumunu di vede civette in ambienti urbani è in edifizii abbandunati, cum'è u Barn Owl (Tyto alba), chì prufitta di sti lochi per annidà.

Generalmente, elli si nutrisce di picculi vertebrati, cume i roditori (assai abbundanti in a so dieta), i pipistrelli, altri acelli di piccule dimensioni, lucertole è invertebrati, cume insetti, ragni, lombrichi, frà altri. Hè cumunu per elli di inghjuttà a so preda sana è dopu regurgitalla, vale à dì, vomitanu granuli o egagropili, chì sò piccule palline di materiale animale micca digeritu è ​​si trovanu cumunemente in i so nidi o vicinu à i siti di nidificazione.


Infine, è cum'è avemu digià citatu, a maiò parte di i tipi di civette sò acelli rapaci di notte, ancu se certi sò nantu à a lista di i rapaci diurni.

Differenze trà Gufi è Gufi

Hè assai cumunu di cunfonde gufi è civette, ma cum'è avemu vistu nanzu, tramindui differenu in piccule caratteristiche anatomiche, cum'è e seguenti:

  • Forma di testa è dispusizione di piume: E civette anu e piume "imitanti di l'arechja" è a testa più arrotondata, à i civelli li mancanu ste "arechje" è a so testa hè più chjuca è in forma di core.
  • dimensione di u corpu: E civette sò più chjuche di e civette.
  • Ochji: L'ochji di i Gufi sò in forma di amandula, mentre chì i civelli anu di solitu grandi ochji gialli o aranci.

Quantu tippi di civette ci sò?

I civetti chì pudemu vede attualmente sò in l'ordine Strigiformes, chì in turnu hè divisu in duie famiglie: Strigidae è Tytonidae. Cusì, ci sò dui tippi maiò di civette. Avà in ogni famiglia ci sò numerose spezie di civette, ognuna classificata in diversi generi.


Dopu, videremu esempi di civette chì appartenenu à ognunu di sti tippi o gruppi.

Gufi di a famiglia di i Tytonidae

Sta famiglia hè distribuita in u mondu sanu, cusì pudemu dì chì i tippi di civette chì li appartenenu sò cosmopoliti. In listessu modu, si distinguenu per avè dimensione media è per esse cacciadori eccellenti. Scupremu 20 spezie distribuiti in u mondu, ma i più pupulari sò quelli chì mostremu.

Gufo reale (Tyto alba)

Hè u riprisentante u più cunnisciutu di sta famiglia, è abita tutta a pianeta, eccettu i lochi deserti è / o pulari. Hè un acellu di taglia media, trà 33 è 36 cm. In volu, pò esse vista cumpletamente bianca, è u so discu facciale in forma di cori biancu hè assai caratteristicu. E so piume sò dolce, permettenu un volu silenziu è perfettu per caccighjà e prede.

Propiu per via di u culore di e so piume durante u volu, stu tippu di civetta hè ancu cunnisciutu cum'è civetta bianca.

Avena Nera (Tyto tenebricose)

Di taglia media è prisente in Nova Guinea è in u sudeste di l'Australia, questu civettu pò misurà sin'à Longu 45 cm, cù e femine chì sò uni pochi di centimetri più grandi cà i masci. à u cuntrariu di u vostru parente Tyto alba, sta spezia hà culori scuri, cum'è sfarenti sfumature di grisgiu.

Curiosamente, hè assai difficiule di vede o sente durante u ghjornu, postu chì ferma bè camuffatu trà u densu fogliame, è di notte dorme in buchi in arburi o grotte.

Gufo di erba (Tyto capensis)

Urigine di l'Africa miridiunale è centrale, assai simile à a spezia Tyto alba, ma differisce per esse più grande. misure trà 34 à 42 cm, hà culori più scuri nantu à l'ale è a testa più arrotondata. Hè un acellu classificatu "vulnerabile" in Sudafrica.

Gufi di a famiglia di i Strigidae

In questa famiglia, truvamu a maiò parte di i rappresentanti di l'ordine Strigiformes, cù circa 228 spezie di civette in tuttu u mondu. Dunque parlemu di l'esempii più cunnisciuti è più caratteristici.

Gufo nero (Huhula strix)

Tipicu di l'America Meridionale, stà da a Culumbia à u nordu di l'Argentina. Misura apprussimatamente di 35 à 40 cm. Stu tippu di civetta pò avè abitudini solitarie o camminà in coppia. U so culore hè assai impressiunante, postu chì hà un mudellu maculatu in a zona ventrali, mentre chì u restu di u corpu hè anneritu. Hè cumunu di vedelu in i più alti rughjoni di fureste di e regione induve stà.

Gufo salvaticu (strix virgata)

Si stende da u Messicu à u nordu di l'Argentina. Hè una spezia di civetta un pocu più chjuca, chì misura trà 30 è 38 cm. Hà ancu un discu faciale, ma di culore marrone, è si distingue per e so sopracciglia bianche è a presenza di "baffi". Hè una spezia assai cumuna in e zone di furesta umide di pianura.

Cabure (Glaucidium brasilianum)

Unu di i più chjucchi civelli di sta famiglia. Si pò truvà da i Stati Uniti à l'Argentina. Cumu l'avemu dettu, hè un tipu di piccula dimensione postu chì misura trà 16 è 19 cm. Hà duie fasi di culore, in cui pò avè un culore rossu o grisgiu. Una peculiarità di sta spezia hè a presenza di macchie nantu à u collu. Sti punti simulanu "falsi ochji", chì sò spessu aduprati per caccighjà e so prede, postu chì facenu chì sti gufi parenu più grandi. Malgradu a so piccula dimensione, ponu caccià altre spezie d'uccelli è vertebrati.

Gufo (atene notte)

Assai cum'è u so parente sudamericanu Athene cunicularia, sta spezia di civetta hè tipica di l'Europa di u sudu è di u nordu di l'Africa. Misura da 21 à 23 cm è hà un culore marrone cù strisce bianche. Hè assai cumunu in e zone cù alivi è paisaghji mediterranei. Hè identificatu da a so caratteristica forma paffuta.

Gufo settentrionale (aegolius funereus)

Distribuitu in l'Europa di u Nordu. Hè cunnisciutu cum'è civetta di muntagna o civetta, è abita e fureste di conifere. Hè una spezia chjuca à mediana, chì misura circa 23 à 27 cm. Hè sempre vicinu à e zone induve face u so nidu. Hà una testa grande, arrotondata è un corpu grassone, ghjè per quessa hè cumunamente cunfusu cù u atene notte.

Gufo Maori (Ninox New Seelandiae)

Tipicu di l'Australia, a Nova Zelanda, u sudu di a Nova Guinea, a Tasmania è l'isule d'Indonesia. Hè a civetta a più chjuca è a più abbundante in Australia. Misura circa 30 cm è a so coda hè relativamente longa in relazione à u corpu. L'ambienti duv'ellu campa hè assai largu, postu chì si pò truvà da foreste temperate è zone aride à zone agricole.

Gufo a strisce (Strix hylophila)

Presente in Brasile, Paraguay è Argentina. Assai caratteristicu per u so cantu curiosu, simile à u chjachjaru di una ranochja. Da mi trà 35 è 38 cm, è hè un acellu assai difficiule da osservà per via di u so cumpurtamentu sfuglittivu. Sta spezia hè classificata cum'è "quasi minacciata", è si trova in e fureste tropicale primarie cù una vegetazione densa.

Gufo nordamericanu (Strix varia)

Uriginariu di l'America di u Nordu, cum'è u so nome a dice, hè un tippu di civetta di grande taglia, perchè misura trà 40 è 63 cm. Questa spezia hà causatu u spustamentu di altre spezie simili ma più chjuche, presenti ancu in l'America di u Nordu, cum'è u civettu maculatu. Strix occidentalis. Abita fureste dense, pò esse vistu ancu in e zone suburbane per via di a presenza di roditori in queste zone.

Murucututu (Pulsatrix Perspicillata)

Urigine di e giungle di l'America Centrale è di u Sudu, stà da u sudu di u Messicu à u nordu di l'Argentina. Hè una spezia piuttostu grande di civetta, chì misura circa 50 cm è hè robustu. Per via di u cuncepimentu culuritu di e piume nantu à a so testa, hè ancu chjamatu gufo à occhiali.

Se vulete leghje più articuli simili à Tipi di Gufi - Nomi è Foto, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezione Curiosità di u mondu animale.