
Cuntenutu
- I ghjatti sò ghjilosi?
- Gattu ghjelosu di un antru ghjattu: segni
- I misgi scappanu da a ghjelusia?
- Gattu ghjelosu per un antru ghjattu: chì fà
- Cumu Fà Dui Gatti Accumpagnà Attraversu a Socializazione
- Cumu Fà Dui Gatti Accordu Per U Rispettu Mutuale
- Cumu fà chì dui misgi s'accordanu preparendu a casa
- Cumu Fà Dui Gatti Accumpagnà Attraversu A Presentazione
- Cumu fà chì dui misgi s'accordanu cù l'aiutu di u veterinariu
- Cumu calmà i misgi ghjilosi

Probabilmente avete intesu qualcunu dì chì i misgi sò assai ghjelosu di i guardiani, di u territoriu è ancu di i so ghjoculi. In fatti, avete sicuru intesu o ancu dettu: "u mo misgiu ùn accetta micca un antru ghjattu in casa perchè hè troppu pusessivu». O peghju ancu, forse qualcunu vi hà digià dettu chì u adattazione di i misgi à altri misgi hè una "missione impussibile". Ma quantu hè veru tuttu què?
Quandu duie fighe "si riuniscenu" sottu à u listessu tettu, hè veramente u risultatu di un ghjattu ghjelosu di un altru gattu? O sti "stranezza" si verificanu perchè u novu gattinu ùn hè micca statu introduttu currettamente in u cuntestu di sta casa, causendu una reazione negativa in l'altra figa?
In questu novu articulu PeritoAnimal, parleremu ghjattu ghjelosu di un antru ghjattu, nantu à adattà u gattinu à a nova casa è cumu fà chì dui misgi s'accordanu bè. Continuate à leghje!
I ghjatti sò ghjilosi?
Prima di tuttu, ci vole à capì s'ellu hè veramente veru chì ci sò i misgi ghjelosi. O, in altre parolle, se u i misgi sò ghjilosi o sì simu noi, guardiani, chì attribuemu emozioni tipicamente umani è sentimenti à e fighe.
A gelosia hè una capacità emotiva adattativa assai impurtante per l'animali gregari, vale à dì quelli chì campanu in gruppi o cumunità, cum'è lupi o elefanti, per esempiu. Benchì st’emuzione sia simile à a ghjelusia umana, ùn si sprime micca di listessa manera, chì i sistemi è i codici di lingua è di cumpurtamentu suciale sò diversi.
A gelosia in l'animali si presenta generalmente quandu un individu percive a pussibilità di esse privu di qualcosa o di qualcunu chì cunsideranu impurtante o fundamentale per a so sopravvivenza o benessere. È, quandu parlemu di un animale di cumpagnu, chì hà sperimentatu un prucessu di domesticazione, u tutore si stabilisce cum'è u so puntu di riferimentu, perchè li offre cibu, sicurezza, stabilità, prutezzione, è - sopratuttu - l'affettu chì vi permette di generà un ligame basatu nantu à a fiducia reciproca.
Ma averà sensu pensà chì un animale indipendente cum'è un misgiu hè ancu ghjelosu? A risposta hè: Iè fà! Ancu s'ellu ùn sò micca stati cumplitamente addomesticati cum'è i cani è tendenu naturalmente à mantene abitudini più solitarie, i misgi vedenu ancu i so guardiani cum'è i so punti di riferenza. Grazie à elli, ponu sentesi prutetti in una casa sicura, libera da parassiti è impurità, cun alimentu abbundante è parechje altre risorse chì li permettenu di sviluppà pienu e so capacità fisiche è cognitive, cù un ambiente arricchitu.
Dunque, quandu un individuu stranu entra in questu ligame di affettu, fiducia è benefici mutuali, naturalmente u u ghjattu reagisce negativamente, purtatu da a paura di perde a so figura di riferenza. Hè per quessa chì spessu sentemu relazioni catellu ghjelosu, da un altru ghjattu o un altru animali domesticu. Per impedisce à sta capacità emutiva, chì hè cumplettamente naturale in i misgi, di dannà l'equilibriu in casa vostra, hè di primura sapè cumu presentà un novu membru à a famiglia, rispettendu sempre i tempi d'adattazione di a to figa.
Gattu ghjelosu di un antru ghjattu: segni
Un'altra dumanda assai cumuna da i guardiani hè cumu sapè chì un misgiu hè ghjelosu di un altru misgiu. Cum'è ogni misgiu hè un mondu pienu di pussibulità è di surprizze, hè pussibule chì a ghjelusia sia spressa in modi diversi, secondu a parsunalità di u misgiu è l'educazione ch'ellu hà ricevutu da i so guardiani.
Tuttavia, alcuni segni cumuni vi aiutanu à vede chiaramente chì avete un ghjattu ghjelosu. Per esempiu:
- U ghjattu prova constantemente à attirà l'attenzione di u guardianu, è pò ancu mustrà cumpurtamentu stranu è prublemi di cumpurtamentu;
- A vostra figa vi osserva attentamente mentre vi avvicinate, ghjocate o interagite cù l'altru misgiu;
- Dunque, prova à interrompe l'interazzione trà u tutore è l'altru animale;
- U misgiu mostra un linguaghju di u corpu negativu quandu si raporta à l'altru misgiu, è pò ancu mustrà segni d'agressione. Per esempiu, hè pussibule chì chjappiate u vostru u ghjattu "grugnulisce" à un altru ghjattu.
I misgi scappanu da a ghjelusia?
Generalmente, i misgi chì ùn sò micca sterilizzati fuggenu principalmente da u desideriu sessuale, dopu avè identificatu chì ci sò e femine in calore. Altre fighe ponu scappà simpliciamente perchè sò abituate à fà spassighjate fora di casa, o ancu per pura curiosità, postu chì e strade offrenu millaie di stimuli, cum'è odori, rumori, altri individui, frà altre cose.
Ùn hè micca assai cumunu per a ghjattu ghjelosu di un antru ghjattu scappate è abbandunate a vostra casa è a vostra figura di riferimentu (u vostru tutore), chì questu seria un risicu seriu per u vostru benessere. Più prubabile, u ghjattu ghjelosu si piatterà, eviterà d'interagisce cù l'altru individuu, o presenterà i sintomi chì avemu dighjà menzionatu. Tuttavia, pudemu imaginà chì, in casi estremi, quandu si sente "lasciatu fora" o disprezzatu da u so tutore, a figa decide di lascià a casa, perchè sente chì u ligame cù a so figura di riferimentu hè statu rottu.
Gattu ghjelosu per un antru ghjattu: chì fà
Ancu se a gelosia hè una reazione naturale di i misgi, in questu tipu di circustanza ci sò parechje linee guida chì pudete seguità impedisce chì a vostra figa si senti minacciata per a prisenza di un individuu novu in u so territoriu, è ancu per incuragisce u novu membru di a famiglia à sente si benvenuti.
Sottu, anderemu brevemente nantu à alcuni di i passi chì pudete - è duverebbe - cunsiderà quandu adopranu un novu gattinu è l'introducerete à a vostra figa.
Cumu Fà Dui Gatti Accumpagnà Attraversu a Socializazione
U megliu modu per evità i prublemi di gelosia è di cumpurtamentu pusessivu trà i misgi hè di a socializazione. Durante u prucessu di socializazione, a vostra figa hà da amparà à cuntattà positivamente à l'altri individui è stimuli.
L'ideale hè di cumincià à socializà u vostru gattinu da a seconda settimana di vita è finu à u secondu mese, perchè durante stu periodu u gattinu assimiglia i codici di basa di cumportamentu suciale, vale à dì, e norme chì guidavanu u cumpurtamentu versu altre persone è stimuli durante l'età adulta . Tuttavia, hè ancu pussibule di socializà un misgiu adultu, basendusi sempre nantu à molta pazienza, affettu è l'aiutu di rinfurzamentu pusitivu.
arricurdatevi chì a A socializazione inappropriata hè a causa principale di un ghjattu ghjelosu.. Dunque, prima di decide di aduttà un cumpagnu per a vostra figa, assicuratevi ch'ellu sia socializatu currettamente per vive sta sperienza.

Cumu Fà Dui Gatti Accordu Per U Rispettu Mutuale
Per i guardiani, di solitu pare una bona idea di aduttà un gattinu per mantene a so cumpagnia di figa, chì ghjè di solitu sola in casa per una bona parte di a ghjurnata. Tuttavia, hè Hè impurtante di piglià in contu a personalità è a rutina di i vostri misgi.. A vostra figa ùn sente micca necessariamente a necessità di avè a cumpagnia di un altru animale, cum'è imaginate chì faci.
Alcune fighe sò naturalmente più socievuli, mentre chì altri preferenu campà una vita più solitaria è gode di un ambiente arricchitu di ghjoculi, scratchers, ghjochi di u cervellu, ecc. Allora ricordate di cunnosce megliu u vostru cumpagnu felinu è cunsiderate se hè megliu avè un gattu o dui in casa (per voi è ellu, benintesa!)
Cumu fà chì dui misgi s'accordanu preparendu a casa
Cumu l'avemu mintuvatu, l'arrivu di un animale stranu in casa pò fà chì u vostru misgiu si senti incomudu perchè cunsidereghja chì i so territorii è e risorse chì ci si trovanu ponu esse in periculu. Per evità disputi nantu à u territoriu è interazzione furzata, hè di primura chì ogni misgiu abbia i so prupietà è oggetti, cum'è un lettu, vasi di cibu è acqua, scatula di littera, ghjoculi, raschiatori, frà altre cose.
Inoltre, hè cunsigliatu di ùn mette micca e cose di u novu misgiu troppu vicinu à l'area di riposu è d'alimentazione di a so figa. Fondamentalmente, l'idea hè chì i misgi cumincianu solu à interagisce mossi da a so propria vulintà è micca chì sò custretti à socializà o à sparte oggetti o territori. In questu articulu di PeritoAnimal, pudete verificà altri cunsiglii per preparà a casa per l'arrivu di u novu cat.
Cumu Fà Dui Gatti Accumpagnà Attraversu A Presentazione
Questu hè u puntu più criticu è impurtante di stu prucessu, cumu favurizà l'interazzione di u novu gattinu cù a so figa in modu pusitivu? Prima di tuttu, averete bisognu rispettà i tempi di adattazione di ogni ghjattu, in particulare di u novu chì, forse, hà paura in i primi ghjorni. Arricurdatevi chì l'adattazione hè un prucessu graduale è ogni individuu hà u so tempu.
Ma pudete - è duverete - cumincià à incuragisce l'interazzione trà i dui misgi, basta ch'elli sianu digià cunfurtati cù a presenza di l'altri. Quandu vene questu tempu, sicuramente, sti suggerimenti per uttene u vostru misgiu à u novu gattinu seranu di grande aiutu.
Cumu fà chì dui misgi s'accordanu cù l'aiutu di u veterinariu
Sè avete rimarcatu chì u cumpurtamentu di u vostru ghjattu hè assai alteratu o diventa aggressivu dopu l'arrivu di u novu gattinu, hè megliu circà aiutu prufessiunale. U primu passu serà di piglià a vostra figa à u veterinariu per verificà se a so salute hè bona, chì alcune malatie è squilibri ormonali ponu causà vari cambiamenti di comportamentu, cume iperattività, depressione o aggressione.
Dopu escludite qualsiasi prublemi di salute, ricumandemu di parlà cun un spezialistu prufessiunale in educazione o etulugia felina, chì serà capace d'identificà e cause specifiche di cumpurtamentu inappropriatu di a vostra figa è guidà un trattamentu focalizatu nantu à l'educazione è l'arricchimentu ambientale.
Cumu calmà i misgi ghjilosi
Se u vostru misgiu hè assai nervosu o iperattivu in presenza di l'altru gattinu à un mumentu datu, u pudete lascià solu qualchì minutu finu à ch'ellu si calmessi. In a maggior parte di i casi, a stimolazione curretta di l'interazione, aduprendu un rinforzu pusitivu per incuragisce i dui misgi à assimilà a presenza di l'altru cum'è qualcosa di pusitivu, si dimostra efficace per prevene questi episodi di stress è prumove a coesistenza pacifica in casa vostra. Tuttavia, se questa ansietà o nervosità si presenta constantemente o assai spessu, serà necessariu piglià u vostru misgiu à un veterinariu specializatu in etologia.
In casi lievi o nervosità occasionale, ci hè ancu a pussibilità di aduprà feromoni per i misgi per uttene diminuite u livellu di stress di a vostra figa è impedisce chì l'episodiu si ripete. Tuttavia, dinò ricordu l'importanza di cunsultà un veterinariu prima di sottumette u vostru gattu à qualsiasi novu trattamentu.
Scuprite più nantu à i misgi ghjilosi in u nostru video di YouTube: