Classificazione di l'animali invertebrati

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 3 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 24 Sittembre 2024
Anonim
ANIMALI INVERTEBRATI - Artropodi, molluschi, vermi, celenterati, echinodermi e spugne
Video: ANIMALI INVERTEBRATI - Artropodi, molluschi, vermi, celenterati, echinodermi e spugne

Cuntenutu

L'animali invertebrati sò quelli chì, cum'è caratteristica cumuna, spartenu l'assenza di una colonna spinale è di un scheletru articulatu internu. In questu gruppu sò a maiò parte di l'animali in u mondu, rapprisenta 95% di e spezie esistenti. Essendu u gruppu u più diversu in questu regnu, a so categorizazione hè diventata assai difficiule, dunque ùn ci sò classificazioni definitive.

In questu articulu di PeritoAnimal, parlemu classificazione di l'animali invertebrati chì, cum'è pudete vede, hè un vastu gruppu in i mondi affascinanti di l'esseri viventi.

L'usu di u termine invertebratu

U termine invertebratu ùn currisponde micca à una categuria formale in i sistemi di classificazione scientifica, postu chì hè un termine genericu chì si riferisce à l'assenza di una caratteristica cumuna (colonna vertebrale), ma micca à a presenza di una caratteristica spartuta da tutti in u gruppu, cum'è in u casu di i vertebrati.


Questu ùn significa micca chì l'usu di a parola invertebratu hè invalidu, à u cuntrariu, hè comunemente adupratu per riferisce à questi animali, significa solu chì hè applicatu per sprimà un significatu più generale.

Cumu hè a classificazione di l'animali invertebrati

Cum'è l'altri animali, in a classificazione di invertebrati ùn ci sò risultati assoluti, tuttavia, ci hè un certu cunsensu chì u gruppi principali di invertebrati pò esse classificatu in i seguenti phyla:

  • artropodi
  • molluschi
  • annelidi
  • platyhelminths
  • nematodi
  • echinodermi
  • Cnidarii
  • poriferi

Oltre à cunnosce i gruppi di invertebrati, pudete esse interessatu à cunnosce esempi di animali invertebrati è vertebrati.

Classificazione di l'artropodi

Sò animali cù un sistema d'organi ben sviluppatu, caratterizatu da a presenza di un esoscheletru chitinosu. Inoltre, anu appendici differenzati è specializati per funzioni diverse secondu u gruppu di invertebrati di i quali facenu parte.


u filu di l'artropodi currisponde à u più grande gruppu di u regnu animale è hè classificatu in quattru sottifili: trilobiti (tutti estinti), chelicerati, crustacei è unirámeos. Sapemu cumu si dividenu i sottifili chì esistenu attualmente è parechji esempi di animali invertebrati:

chelicerati

In questi, i primi dui appendici sò stati mudificati per furmà i chelicerae. Inoltre, ponu avè pedipalpi, almenu quattru paia di gambe, è ùn anu micca antenne. Sò cumposti di e seguenti classi:

  • Merostomates: ùn anu micca pedipalpi, ma a presenza di cinque paghje di zampe, cum'è u ferraghju (limulus polyphemus).
  • Pichnogonidi: animali marini cù cinque paghje di zampe chì sò cumunimenti cunnisciuti cum'è ragni marini.
  • Aracnidi: anu duie regione o tagmas, chelicerae, pedipalpi chì ùn sò micca sempre ben sviluppati è quattru paghje di zampe. Alcuni esempi di animali vertebrati in sta classe sò ragni, scorpioni, zecche è acari.

Crustacei

Generalmente acquaticu è cù a presenza di branchie, antenne è mandibule. Sò definiti da cinque classi rappresentativi, trà i quali sò:


  • Rimedii: sò cechi è campanu in grotte di u mare prufondu, cum'è a spezia Speleonectes tanumekes.
  • Cefalocaridi: sò marini, di piccule dimensioni è anatomia simplice.
  • Branchiopodi: Da chjucu à mediu, campendu soprattuttu in acqua dolce, ancu s'elli campanu ancu in acqua salata. Anu dopu appendici. A so volta, sò definiti da quattru ordini: Anostraziani (induve pudemu truvà gamberetti goblin cum'è u Streptocephalus mackini), notostraceani (chjamati gamberi capretti cum'è u Franciscanu Artemia), cladocerani (chì sò pulci d'acqua) è concostraziani (gamberi di cozze cum'è u Lynceus brachyurus).
  • Maxillopodi: Di solitu chjucu in taglia è cù l'addome riduttu è l'appendici. Sò suddivisi in ostracodi, mistacocaridi, copepodi, tantulocaridi è cirripedi.
  • Malacostraceans: si trovanu i crostacei più cunnisciuti da l'omu, anu un esoscheletru articulatu relativamente più lisciu è sò definiti da quattru ordini, frà i quali l'isopodi (Es. Armadillium granulatum), anfipodi (Es. giant Alicella), l'eufausiaceans, chì sò generalmente cunnisciuti cum'è krill (Es. Meganyctiphanes norvegica) è decapodi, cumprese granchi, gamberi è aragoste.

Unirámeos

Sò carattarizati da avè un solu assi in tutti l'appendici (senza ramificazione) è avè antenne, mandibule è mascelle. Stu sottumessu hè strutturatu in cinque classi.

  • diplopodi: caratterizatu da avè generalmente duie coppie di gambe in ognunu di i segmenti chì formanu u corpu. In questu gruppu d'invertebrati truvemu i millipedi, cum'è e spezie Oxidus gracilis.
  • Chilopodi: anu vinti unu segmenti, induve ci sò una coppia di gambe in ognunu. L'animali di stu gruppu sò cumunimenti chjamati centipedi (Lithobius forficatus, frà altri).
  • pauropodi: Tagliu chjucu, corpu dolce è ancu cù ondeci paghje di ghjambe.
  • simfili: biancastru, chjucu è fragile.
  • classa d'insetti: anu una coppia di antenne, trè paghje di zampe è generalmente ale. Hè una classa abbundante di animali chì raggruppa guasi trenta ordini sfarenti.

Classificazione di i Molluschi

Stu filu hè carattarizatu da avè un sistema digestivu cumpletu, cù a presenza di un organu chjamatu radula, chì si trova in bocca è hà una funzione di raschiatura. Anu una struttura chjamata un pede chì pò esse aduprata per a locomozione o a fissazione. U so sistema circulatoriu hè apertu in guasi tutti l'animali, u scambiu di gas si face per e branchie, i pulmoni o a superficia di u corpu, è u sistema nervosu varia per gruppu. Sò divisi in ottu classi, chì avà cunnosceremu più esempi di sti animali invertebrati:

  • Caudofoveados: animali marini chì scavanu u terrenu dolce. Ùn anu micca una cunchiglia, ma anu spichji calcarii, cum'è u falci crossotus.
  • Solenogastros: simili à a classa precedente, sò marini, escavatori è cù strutture di calcariu, tuttavia ùn anu micca radula è branchie (es. Neomenia carinata).
  • Monoplacofori: sò chjucchi, cun una conchiglia arrotondata è a capacità di striscia, grazia à u pede (es. Neopilin rebainsi).
  • Poliplacofori: cù corpi allungati, piatti è a presenza di una cunchiglia. Capiscenu i quitoni, cum'è a spezia Acanthochiton garnoti.
  • Scaphopodi: u so corpu hè chjosu in una cunchiglia tubulare cun un'apertura à e duie estremità. Sò chjamati ancu dentali o ciuffu d'elefanti. Un esempiu hè a spezia Antalis vulgaris.
  • gastropodi: cù forme asimmetriche è presenza di cunchiglia, chì hà suffertu effetti di torsione, ma chì ponu esse assenti in certe spezie. A classa si compone di lumache è lumache, cum'è e spezie di lumache Cepaea nemoralis.
  • bivalvi: u corpu hè in una cunchiglia cù duie valvole chì ponu avè dimensioni diverse. Un esempiu hè a spezia venus verrucous.
  • Cefalopodi: a so cunchiglia hè abbastanza chjuca o assente, cù a testa è l'ochji definiti è a presenza di tentaculi o bracci. In questa classe truvemu calamari è polpi.

Classificazione di l'anelidi

vermi metamerichi, vale à dì, cù a segmentazione di u corpu, cù una cuticula esterna umida, sistema circulatoriu chjosu è sistema digestivu cumpletu, u scambiu di gas si face per e branchie o per a pelle è pò esse ermafroditi o cù sessi separati.

U top ranking di l'anelidi hè definitu da trè classi chì pudete avà verificà cun più esempi di animali invertebrati:

  • Policheti: Principalmente marinu, cù a testa ben differenziata, presenza d'ochji è tentaculi. A maiò parte di i segmenti anu appendici laterali. Pudemu mintuvà cum'è esempiu a spezia succinic nereis è Phyllodoce lineata.
  • oligochetes: sò caratterizati da avè segmenti variabili è senza una testa definita. Avemu, per esempiu, u lombricu (lumbricus terrestris).
  • Hirudine: cum'è esempiu di hirudine truvemu e sanguisughe (es. Hirudo medicinalis), cù numeru fissu di segmenti, presenza di parechji anelli è ventose.

Classificazione Platyhelminths

I vermi piatti sò animali piatti dorsoventralmente, cù apertura orale è genitale è sistema primariu o senzillu nervosu è sensoriale. Inoltre, l'animali di stu gruppu d'invertebrati ùn anu micca un sistema respiratoriu è circulatoriu.

Sò divisi in quattru classi:

  • vortici: sò animali di vita libera, misurendu sin'à 50cm, cù un'epidermide cuperta da ciglia è cù a capacità di striscia. Sò cumunimenti cunnisciuti cum'è planariani (per esempiu. Temnocephala digitata).
  • Monogene: Si tratta principalmente di forme parasite di pesci è di alcune di ranochje o di tartarughe. Sò carattarizati da avè un ciclu biologicu direttu, cù un solu host (per esempiu Haliotrema sp.).
  • Trematodi: U so corpu hà una forma di foglia, essendu caratterizatu da esse parassiti. In fattu, a maiò parte sò endoparasiti vertebrati (Ej. Fasciola hepatica).
  • Cestini: cù caratteristiche chì si differenu da e classi precedenti, anu un corpu longu è pianu, senza cilie in forma adulta è senza trattu digestivu. Tuttavia, hè cupertu di microvilli chì addensanu u tegumentu o a cupertura esterna di l'animali (per esempiu Taenia solium).

Classificazione di Nematodi

picculi parassiti chì occupanu l'ecosistemi marini, d'acqua dolce è di terra, tramindui in e regione pulare è trupicali, è ponu parassità altri animali è piante. Ci sò millaie di spezie di nematodi identificati è anu una forma cilindrica caratteristica, cù una cuticula flessibile è assenza di cilie è flagelli.

A seguente classificazione hè basata annantu à e caratteristiche morfologiche di u gruppu è currisponde à duie classi:

  • Adenophorea: I vostri organi sensoriali sò circulari, spirali o in forma di pori. In questa classe pudemu truvà a forma parassita Trichuris Trichiura.
  • Secernte: cù organi sensoriali laterali dorsali è cuticula furmata da parechji strati. In questu gruppu truvemu e spezie parassite lumbricoid ascaris.

Classificazione di Echinodermi

Sò animali marini chì ùn anu micca segmentazione. U so corpu hè arrotondatu, cilindricu o in forma di stella, senza capu è cù un sistema sensoriale variatu. Anu spichji calcarii, cù locomuzione attraversu diverse rotte.

Stu gruppu di invertebrati (filu) hè divisu in dui sottifili: Pelmatozoi (in forma di cuppa o calice) è eleuterozoici (corpu stellatu, discoidale, globulare o in forma di cetriolu).

Pelmatozos

Stu gruppu hè definitu da a classa crinoide induve truvemu quelli cumunimenti cunnisciuti cum'è gigli marini, è trà i quali si pò mintuvà e spezie Antedonu Mediterraniu, davidaster rubiginosus è Himerometra robustipinna, frà altri.

Eleuterozoici

In questu secondu sottumessu ci sò cinque classi:

  • concentricicloids: cunnisciutu cum'è margherite marine (es. Xyloplax janetae).
  • asteroidi: o stelle di mare (es. Pisaster ochraceus).
  • Ophiuroides: chì include serpi marini (es. Ophiocrossota multispina).
  • Equinoidi: comunemente cunnisciutu cum'è ricci di mare (per esempiu Strongylocentrotus franciscanus è Strongylocentrotus purpuratus).
  • oloturoidi: chjamati ancu cucumari di mare (es. holothuria cinerascens è Stichopus chloronotus).

Classificazione di i Cnidarii

Sò carattarizati per esse principalmente marini cù solu poche spezie d'acqua dolce. Ci sò dui tippi di forme in questi individui: polipi è meduse. Anu un esoscheletru chitinosu, calcariu o proteicu o endoskeletu, cù ripruduzzione sessuale o asessuale è ùn anu micca un sistema respiratoriu è excretore. Una caratteristica di u gruppu hè a presenza di stinging cells chì usanu per difende o attaccà e prede.

U filu era divisu in quattru classi:

  • Hydrozoa: Anu un ciclu di vita asessuale in a fase di polipu è unu sessuale in a fase di medusa, tuttavia, alcune spezie ùn anu micca una di e fasi. I polipi formanu culunie fissi è e meduse ponu spustassi liberamente (per esempiu.hydra vulgaris).
  • scifozoa: sta classa include generalmente e grandi meduse, cù corpi di forma variabile è di spessore diversu, chì sò cuparti da un stratu gelatinosu. A vostra fase di polipu hè assai bassa (per esempiu. Chrysaora quinquecirrha).
  • Cubozoa: cù una forma predominante di medusa, alcune righjunghjenu grandi dimensioni. Sò assai boni bagnanti è cacciadori è certe spezie ponu esse letali per l'omu, mentre chì certi anu veleni lievi. (per esempiu Carybdea marsupialis).
  • antozooa: sò polipi in forma di fiore, senza fase di medusa. Tutti sò marini, è ponu campà superficialmente o prufundamente è in acque pulare o trupicali. Sò divisi in trè sottuclassi, chì sò zoantarios (anemoni), ceriantipatarias è alcionarios.

Classificazione di Poriferi

À questu gruppu appartene e spugne, chì a caratteristica principale hè chì i so corpi anu una grande quantità di pori è un sistema di canali interni chì filtranu l'alimentu. Sò sessili è dipendenu largamente di l'acqua chì circula per elli per alimentu è ossigenu. Ùn anu micca tissutu veru è dunque nè organi. Sò esclusivamente acquatiche, principalmente marine, ancu s'ellu ci sò alcune spezie chì abitanu acque dolci. Un'altra caratteristica chjave hè chì sò furmati da carbonate di calciu o silice è collagene.

Sò divisi in e seguenti classi:

  • calcariu: quelli in i quali e so punte o unità chì formanu u scheletru sò d'origine calcarea, vale à dì carbonate di calciu (es. Sycon raphanus).
  • Esattinilidi: chjamatu ancu vitrosu, chì anu cum'è caratteristica peculiare un scheletru rigidu furmatu da spichi di silice à sei raggi (es. Euplectella aspergillus).
  • demospongi: classa induve si trovanu guasi u 100% di e spezie di spugna è di e più grandi, cù culori assai colpenti. E spiculate chì si formanu sò di silice, ma micca di sei raggi (es. Xestospongia testudinaria).

Altri animali invertebrati

Cumu l'avemu dettu, i gruppi di invertebrati sò assai abbundanti è ci sò ancu altri fili chì sò inclusi in a classificazione di l'animali invertebrati. Alcune di elle sò:

  • Placozoa
  • Ctenofori
  • Chaetognath
  • Nemertinos
  • Gnatostomulide
  • Rotiferi
  • Gastrotricu
  • Kinorhincos
  • Loriciferi
  • Priapulidi
  • nematomorfi
  • endoprocti
  • onicofori
  • tardigrades
  • ectoprocti
  • Brachiopodi

Cumu pudemu vede, a classificazione di l'animali hè abbastanza diversa, è cù u tempu, u numeru di spezie chì a custituiscenu continuerà à cresce, ciò chì ci mostra una volta di più quantu u mondu animale hè maravigliu.

È avà chì cunniscite a classificazione di l'animali vertebrati, i so gruppi è innumerevoli esempi d'animali invertebrati, pudete ancu esse interessatu à stu video nantu à l'animali marini i più rari in u mondu:

Se vulete leghje più articuli simili à Classificazione di l'animali invertebrati, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezione Curiosità di u mondu animale.