Carbone attivatu per i misgi: cumu è quandu aduprà

Autore: John Stephens
Data Di Creazione: 1 Ghjinnaghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 27 Sittembre 2024
Anonim
Carbone attivatu per i misgi: cumu è quandu aduprà - Animali
Carbone attivatu per i misgi: cumu è quandu aduprà - Animali

Cuntenutu

U carbone attivatu hè un bonu pruduttu da avè à manu quandu si campa cù l'animali. In fatti, hè cunsigliatu chì l'includiate sempre in u vostru Kit di primi aiuti. Questu hè duvutu, soprattuttu, à u fattu chì u carbone attivatu hè adupratu per trattà l'avvelenamenti.

Hè per quessa chì, in questu articulu PeritoAnimal, parleremu carbone attivatu per i misgi: cumu è quandu aduprà, vi dà più dettagli in quali casi hè amministratu, quale hè a dosa più adatta, è in generale tuttu ciò chì avete bisognu di sapè nantu à u carbone attivatu. Bona lettura.

Cosa hè u carbone attivatu

U carbone attivatu hè ottenutu da diversi materiali, dunque, secondu elli è a tecnica aduprata in a so preparazione, avrà caratteristiche diverse. Ancu se, senza dubbitu, u principale hè a so enorme capacità di assorbe diverse sostanze grazia à a so struttura micropore.


Sta pruprietà hè quella chì dà u so usu più cunnisciutu, chì hè u trattamentu avvelenatu. Ancu se colluquialmente parlemu di assorbimentu, in realtà u prucessu chimicu chì si faci hè cunnisciutu cum'è adsorbimentu, chì hè l'adesione trà atomi, ioni o molecule di gasi, liquidi o solidi chì sò sciolti nantu à una superficia. Cusì, u carbone attivatu per i misgi serà efficace quandu a sustanza ingerita hè in u stomacu.

Usi di carbone attivatu in i misgi

Senza dubbitu, u carbone attivatu per u ghjattu avvelenatu serà l'usu u più frequente di stu pruduttu, ancu s'ellu hà altre applicazioni. Hè ancu pussibule di aduprà, sempre secondu a prescrizione di u veterinariu, per trattà alcuni prublemi digestivi, cume quandu u carbone attivatu hè prescrittu per diarrea in i misgi.


In ogni casu, u so usu hè duvutu à a so grande capacità per assorbe altre sostanze. Què spiega l'usu di u carbone attivatu per disintossicà i misgi, postu chì funziona ligendusi à i prudutti tossichi, impediscenduli di esse assurbiti da u corpu. Ma tenite à mente chì l'efficacità dipenderà ancu da a sustanza. u ghjattu hà ingeritu o u tempu di inizià u trattamentu.

Cusì, se amministremu u carbone attivatu quandu u corpu di u ghjattu hà digià assurbatu u velenu, ùn averà nisun benefiziu. Dunque, se truvemu u felinu ingerendu un pruduttu tossicu o se sospettemu ch'ellu hè avvelenatu, prima di dalli qualcosa, duvemu chjamà u veterinariu per ch'ellu ci possa dì cumu procedere. Soprattuttu perchè prima di aduprà u carbone attivatu per voi u ghjattu deve induce u vostru vomitu, è questu azzione ùn hè micca cunsigliatu in tutti i casi perchè, secondu u velenu ingeritu da l'animale, l'incitazione à u vomitu pò esse cumpletamente inadegwata.


Cumu induce u vomitu in un gattu avvelenatu

In Internet, pudete truvà diverse formule per induce u vomitu in i misgi. U modu più cumunu è diffusu hè l'usu Concentrazione di 3% di perossu di idrogenu, offre à u felinu una meza cucchiaia è pò ripete dinò a dosa dopu à 15 minuti se a prima amministrazione ùn hà avutu alcun effettu.

Ma attenti: certi autori signalanu chì u perossu di l'idrogenu pò causà gastrite emorragica in i misgi è acqua salata, chì hè un altru rimediu spessu cunsigliatu per questu scopu, pò causà ipernatremia, chì hè una elevazione di a concentrazione di sodiu in u sangue. Dunque, l'unicu modu sicuru per induce u vomitu in un gattu hè di purtallu in una clinica veterinaria.[1].

Dosi di carbone attivatu per i misgi

Una volta chì u misgiu hà vomitatu, solu tandu vene u mumentu quandu serà pussibule di furnisce u carbone attivatu secondu l'istruzzioni di u fabricatore è u pesu di l'animali. U carbone attivatu per i misgi pò esse acquistatu in pasticchi, liquidu o pulveru da diluce cù acqua, chì hè a presentazione a più cunsigliata è efficace. In generale, a dosa varia da 1-5 grammi per kg di pesu in casu di compresse, o da 6-12 ml per kg in casu di sospensione. Pò esse datu più di una volta sì u veterinariu u considera cusì o amministratu da una sonda gastrica.

Se demu carbone attivatu à u misgiu in casa, duvemu ancu andà à u veterinariu, chì ghjè u prufessiunale chì hà da valutà a cundizione generale di u misgiu è compie u trattamentu, chì serà guidatu per eliminà u velenu u più pussibule, è ancu per cuntrullà i signali chì l'animali presenta.

In i casi induve u carbone attivatu serà adupratu cum'è parte di u trattamentu di i disordini digestivi, tocca ancu à u veterinariu di decide a dosa più adatta. secondu a situazione di u ghjattu.

Contraindicazioni di u carbone attivatu per i misgi

Avemu digià vistu quantu efficace pò esse u carbone attivatu per i misgi, soprattuttu in casi di avvelenamentu, ancu se duvete sempre cunsultà u vostru veterinariu. Tuttavia, u carbone attivatu ùn hè spessu adupratu perchè ci sò parechji casi induve ùn hè micca cunsigliatu di induce vomitu in felini, cum'è in e situazione seguenti:

  • Quandu u pruduttu ingeritu hè un pruduttu di pulizia, derivatu di petroliu, o l'etichetta dice chì u vomitu ùn deve esse induttu. E piaghe in bocca ci ponu fà suspettà chì u ghjattu hà ingeritu un tossicu corrosivu, in questu casu ùn li duvite micca fà vomità.
  • Se u ghjattu hà digià vomitatu.
  • Sè site praticamente incusciente.
  • Respirendu cun difficultà.
  • Mostra segni di disordini neurologichi cum'è incoordinazione o tremori.
  • Quandu u misgiu hè in gattiva salute.
  • Se l'ingestione hè stata più di 2-3 ore fà.
  • U carbone attivatu ùn hè micca efficace cù tutte e sostanze. Per esempiu, metalli pesanti, xilitol è alcolu ùn li si leganu micca. Ùn hè ancu micca cunsigliatu per un ghjattu chì hè disidratatu o hà ipernatremia.

Effetti Side di u Carbone Attivatu per i Gatti

In generale, u carbone attivatu ùn hà effetti collaterali perchè u corpu ùn l'assorbe nè ne metabolizeghja. Ciò chì viderete hè chì e feci seranu influenzate, diventendu nere, ciò chì hè cumplettamente nurmale.

Tuttavia, se ùn l'amministrate micca bè, soprattuttu cù una siringa, u ghjattu puderia aspirallu, chì puderia causà:

  • Puntura.
  • Ipernatremia.
  • Disidratazione.

E postu chì parlemu di u salute di i misgi, pudete esse interessatu à u video seguente chì spiega quale sò e 10 malatie più frequenti in i misgi:

Questu articulu hè solu per scopi informativi, à PeritoAnimal.com.br ùn simu micca capaci di prescrive trattamenti veterinarii o di fà alcun tippu di diagnosi. Vi suggerimu di portà u vostru animale di casa à u veterinariu in casu chì abbia qualchì tippu di cundizione o di disagiu.

Se vulete leghje più articuli simili à Carbone attivatu per i misgi: cumu è quandu aduprà, vi ricumandemu di entre in a nostra sezzione Medici.