Tipi di Gatti - Caratteristiche è Esempii

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 8 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 24 Ghjugnu 2024
Anonim
La Lepre e la Tartaruga e 7 storie di favola | Cartoni Animati | Fiabe e Favole per Bambini
Video: La Lepre e la Tartaruga e 7 storie di favola | Cartoni Animati | Fiabe e Favole per Bambini

Cuntenutu

Generalmente, cunniscimu cum'è felini i membri di a famiglia di i felidi (Felidae). Sti animali culpevuli si ponu truvà in tuttu u mondu, fora di e regione pulare è di u suduveste di l'Oceania. Ovviamente questu hè veru solu se escludemu u gattu domesticu (Felis catus), chì era distribuitu in u mondu sanu cù l'aiutu di l'omi umani.

A famiglia di i felidi include 14 generi è 41 spezie discritte. Vulete scuntralli? In questu casu, ùn mancate micca questu articulu di PeritoAnimal nantu à e diverse tippi di misgi, e so caratteristiche è alcuni esempi.

Caratteristiche Feline

Tutti i tippi di felini o felidi anu una seria di caratteristiche cumuni chì li permettenu d'esse raggruppati inseme. Eccu alcuni di elli:


  • Mammiferi placentariu: i so corpi sò cuparti di capelli, parturiscenu di i so cuccioli dighjà furmati è li manghjanu cù u latte ch'elli secretenu per mezu di u so senu.
  • Carnivori: ind'i mammiferi, i felini appartenenu à l'ordine Carnivora. Cum'è u restu di i membri di questu ordine, i misgi si nutriscenu d'altri animali.
  • corpu stilizatu: Tutti i misgi anu una forma di corpu assai simile chì li permette di corre à grande vitezza. Anu musculi putenti è una coda chì li dà un grande equilibriu. Nantu à a so testa, u so musu cortu è e so zanne affilate spiccanu.
  • grossi artigli: Avè unghie forti è allungate chì sò in una guaina. Li piglianu solu quandu li usanu.
  • Dimensione assai variabile: i sfarenti tippi di misgi ponu pisà da 1 chilò, in u casu di u misgiu rughjinosu (Prionailurus rubiginosus), finu à 300 kg, in u casu di u tigru (tigre pantera).
  • predatori: tutti st'animali sò bravissimi cacciadori. Catturanu e so prede perseguitenduli o perseguenduli.

Classi di gatti

Attualmente, ci sò solu duie sottofamiglie di felidi:


  • Felinos veru (Sottofamiglia Felinae): include e spezie chjuche è medie chì ùn ponu micca briunà.
  • PERanzianu (Sottofamiglia Pantherinae): include i grandi misgi. A struttura di e so corde vocali li permette di fà rughji.

In tuttu questu articulu, rivedemu tutti i tippi di misgi truvati in ognunu di questi gruppi.

Tipi di veri misgi

I membri di a sottofamiglia Felinidae sò cunnisciuti cum'è veri felini. Hè circa 34 spezie chjuche o medie. A so differenza principale cù i felini di a pantera hè in a so fonazione. I so accordi vocali sò più semplici cà quelli di una pantera, hè per quessa ùn pò micca fà rughji veri. Tuttavia, ponu ronrone.

Dentru stu gruppu pudemu truvà sfarenti tippi di felini o ceppi. U so raggruppamentu hè basatu annantu à a so parentia genetica. Sò cusì:


  • Gatti
  • misgi leopardi
  • puma è parenti
  • I misgi indo-malaysiani
  • linchi
  • Leopardi o gattu salvaticu
  • Caracal è parenti

Gatti (Felis spp.)

i misgi formanu u genaru Felis, chì include alcuni di i spezie minori di tutti i tipi di felini. Per questa ragione, si nutriscenu di animali di dimensioni ridotte, cume roditori, acelli, rettili è anfibi. Anu ancu a tendenza à manghjà insetti maiò cum'è e locuste.

Tutti i tippi di misgi salvatichi sò carattarizati da caccia à stalking è di notte, grazie à una visione di notte altamente sviluppata. Sò distribuiti in Eurasia è in Africa, eccettu u gattu domesticu (Felis catus), un felinu chì hè statu sceltu da l'omu da u ghjattu salvaticu africanu (F. lybica). Da tandu, hà accumpagnatu e nostre spezie mentre viaghjemu in cuntinenti è isule.

U generu Felis Hè furmatu da 6 spezie:

  • Jungle Cat o Swamp Lynx (F. addiu)
  • Gattu arrabiatu cù e zampe nere (nigripes)
  • Gattu di u Desertu o di u Sahara (F. margarita)
  • Cat di u desertu chinese (F. bieti)
  • Cat di muntagna europea (F. sylvestris)
  • Gattu salvaticu africanu (F. lybica)
  • gattu domesticu (F. catus)

misgi leopardi

I misgi leopardi sò e spezie di u genaru. Prionailurus, eccettu u cat Manul (Manuale di Otocolobus). Tutti sò spargugliati in l'Asia sudorientale è l'arcipelagu malese.

Sti misgi sò ancu nutturni, ancu s'elli varianu in grandezza è cumpurtamentu. Tra d'elli hè u u tippu più chjucu di ghjattu in u mondu, canusciutu cum'è cat di ruggine (P. rubiginosus). Misura solu 40 centimetri. Si distingue ancu u misgiu piscatore (P. viverinus), l'unicu felinu chì basa a so dieta nantu à u cunsumu di pesciu.

In u gruppu di i misgi leopardi pudemu truvà e seguenti spezie:

  • Manul o Cat Pallas (Manuale di Otocolobus)
  • Rustinu di u ghjattu o ruggine dipinta (Prionailurus rubiginosus)
  • gattu à testa piatta (P. planiceps)
  • gattu piscatore (P. viverinus)
  • cat leopard (P. bengalensis)
  • Gattu leopardo sonda (P. javanensis)

puma è parenti

In questu gruppu ci sò 3 spezie chì, malgradu l'aspettu, sò assai ligate geneticamente:

  • Ghepardo (Acinonyx jubatus)
  • Gattu mauru o jaguarundi (herpaiurus yagouaroundi)
  • Puma o puma (Puma scamosciata)

Queste trè spezie sò alcuni di i più grandi tipi di misgi. Sò predatori assai agili di abitudini di ghjornu. U ghepardu preferisce ambienti aridi è secchi, induve aspetta a so preda, assai vicinu à e fonti d'acqua. U puma, quantunque, hè più cumunu in alta muntagna.

Sì sti tippi di misgi spiccanu per qualcosa, hè per via di a rapidità ch'elli ponu uttene, grazia à a so corpu allungatu è stilizatu. L'animale u più veloce di u mondu hè u ghepardu, chì supera facilmente 100 km / h. Questu li permette di caccià e so prede attraversu a ricerca.

I misgi indo-malaysiani

Sti misgi sò unu di i tippi più scunnisciuti di felini per via di a so scarsità. Abitanu a regione indo-malese di l'Asia sudorientale è sò caratterizati da a so bellezza unica è culori d'oru. I so mudelli di culore li permettenu di mischjà si cù u frundaghju di u terrenu è a corteccia di l'arburi.

In questu gruppu truvemu 3 spezie o tippi di misgi:

  • Cat Marmoratu (marmorata pardofelis)
  • Gattu russu di u Borneo (Catopuma badia)
  • Cat Golden d'Asia (C. temminckii)

linchi

I linchi (Lince spp.) sò felidi di taglia media cù macchie nere nantu à u corpu. Sò carattarizati principalmente da avè una coda corta. Inoltre, anu l'arechje grandi è appuntite, chì finiscenu in un piumaghju neru. Questu li dà una grande audizione chì utilizanu per rilevà e so prede. Si nutriscenu soprattuttu di mammiferi di dimensioni medie cum'è cunigliuli o lagomorfi.

In questu tipu di felini sò inclusi 4 spezie:

  • Lynx Rossu Americanu (L. rufus)
  • Lince di Canada (L. canadensis)
  • Lynx Eurasian (L. lince)
  • Lynx ibérique (L. pardinus)

misgi salvatichi o leopardi

Cunniscimu cumunamente cum'è misgi salvatichi i felini di u genaru Leopardu. Sò distribuiti in l'America miridiunale è centrale, fora di l'Ocelot, chì hà pupulazioni in u sudu di l'America di u Nordu.

Sti tipi di misgi sò carattarizati da avè macchie scure nantu à un fondu marrone giallasciu. A so dimensione hè media è si nutriscenu di animali cum'è opossums è scimmie chjuche.

In questu gruppu pudemu truvà e seguenti spezie:

  • Cat andinu u ghjattu di i Monti Andini (Jacobite L.)
  • Ocelot o Ocelot (L. passero)
  • Gattu Maracajá o Maracajá (L. wiedii)
  • Catellu di fenu o Pampa (L. colocolo)
  • Gattu Tigre Meridionale (L.guttulus)
  • Gattu Tigre Settentrionale (L. tigrinus)
  • Gattu salvaticu (L. geoffroyi)
  • Gattu cilenu (L. guigna)

Caracal è parenti

In questu gruppu di misgi sò inclusi 3 spezie geneticamente ligatu:

  • Serval (Serval Leptailurus)
  • Cat d'oru africanu (aurata caracal)
  • Caracal (C. caracal)

Tutti sti tippi di misgi campanu in Africa, eccettu u caracale, chì si trova ancu in u sudueste di l'Asia. Questu è u servale preferenu e zone aride è semi-deserte, mentre chì u gattu doratu africanu abita in fureste assai chjose. Tutti sò cunnisciuti per esse predatori furtivi di animali di dimensioni medie, soprattuttu acelli è grossi roditori.

Tipi di Gatti Pantera

E Pantere sò membri di a sottofamiglia Pantherinae. Sti animali carnivori si differenu da u restu di i tippi di felini chì esistenu avendu corde vocali longhe, spesse è forti. A so struttura li permette fà veri rughjoni. Ancu se hè a so caratteristica principale, alcune di e spezie chì videremu ùn ponu rughje.

Questa sottofamiglia di felini hè menu diversa chè a precedente, chì a maiò parte di e so spezie sò estinte. Attualmente, pudemu truvà solu dui ceppi:

  • pantere
  • grandi misgi

pantere

Ancu s’elli sò cumunimenti cunnisciuti cum'è pantere, st’animali ùn appartenenu micca à u genaru. panthera, ma à neofelis. Cum'è parechji di i misgi chì avemu vistu, e pantere campanu in Asia di u Sud è in l'Isule Indo-Malese.

Stu tipu di misgiu pò cresce finu à una grandezza assai grande, ancu s'ellu ùn hè micca grande cum'è i so parenti più vicinu. Sò fundamentalmente arboriculi. Arrimate à l'arburi per caccià i primati o saltate da l'arburi per catturà animali terrestri di medie dimensioni.

U generu neofelis include 2 spezie cunniscenze:

  • Pantera Nuvolosa (N. nebulosa)
  • Pantera di a Nebulosa di u Borneo (N. diardi)

grandi misgi

I membri di u generu panthera sò i i più grandi tippi di misgi in u mondu. I so corpi robusti, denti affilati è artigli putenti li permettenu di manghjà di grandi animali cum'è cervi, porchi salvatichi è ancu coccodrilli. E lotte trà l'ultime è u tigru (tigru), chì hè u più grande felinu di u mondu è pò ghjunghje à 300 chilò, sò assai famosi.

Quasi tutti i grandi misgi campanu in Africa è in Asia di u Sud, induve abitate a savana o a giungla. L'unica eccezione hè u giaguaru (P. onca): u più grande ghjattu in America. Tutti sò ben cunnisciuti, eccettu per u leopardo di e nevi (P. uncia) chì campanu in e zone muntagnose più luntane di l'Asia Centrale. Questu hè dovutu à u so culore biancu particulare, chì serve per camuffà si in a neve.

in u generu panthera pudemu truvà 5 spezie:

  • Tiger (tigre pantera)
  • Jaguar o leopardo delle nevi (panthera uncia)
  • Jaguar (P. onca)
  • Lione (P. leo).
  • Leopard o pantera (P. pardus)

felini estinti

Sembra chì oghje ci sò parechji tippi di misgi, in ogni modu, in u passatu ci era assai più spezie. In questa sezione, vi diceremu un pocu di più nantu à e spezie di gatti estinte.

tigri di denti di sciabola

I tigri à denti di Sabre sò i più cunnisciuti di tutti i felini estinti. Malgradu u so nome, sti animali ùn sò micca ligati à i tigri d'oghje. In fatti, custituiscenu u so propiu gruppu: a sottofamiglia Machairodontinae. Eranu tutti caratterizati per avè denti assai grossi da a so bocca.

I denti di Sabre sò stati distribuiti guasi in tuttu u globu. L'ultime spezie sò sparite à a fine di u Pleistocene, appena circa 10.000 anni fà. Cum'è i misgi d'oghje, sti animali avianu dimensioni assai variabili, ancu se alcune spezie pudianu avè hà righjuntu 400 kg. Hè u casu di u Smilodonte populatore, un dente di sabre sudamericanu.

Altri esempi di felini machairodontinae sò:

  • Machairodus aphanistus
  • Megantereon Cultridens
  • homotherium latidens
  • Smilodon fatalis

altri felini estinti

In più di i machairodontinae, ci sò stati assai altri tippi di felini chì sò spariti. Eccu alcuni di elli:

  • gattu visu cortu (pratifelis martini)
  • cat martellis (Felis lunensis)
  • jaguar europeu (Panthera gombaszoegensis)
  • ghepardo americanu (Miracinonyx trumani)
  • ghepardo gigante (Acinonyx pardinensis)
  • owen pantera (cougar pardoides)
  • leone tuscanu (Panthera tuscana)
  • tigre longdan (Panthera. zdanskyi)

Parechje sottuspezie o varietà di felidi chì esistenu attualmente sò ancu estinte. Hè u casu di u lione americanu (Panthera leo atrox) o u tigru Java (Sonda Panthera tigris). alcuni di elli eranu estinta in l'ultimi decennii in cunsequenza di a perdita di u so habitat è di a caccia discriminata da l'omu. Per via di questu, parechje sottuspezie è spezie attuali sò ancu in periculu.

Se vulete leghje più articuli simili à Tipi di Gatti - Caratteristiche è Esempii, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezione Curiosità di u mondu animale.