Caratteristiche generali di i pesci

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 15 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Sittembre 2024
Anonim
I pesci 🐠 - caratteristiche generali - animali vertebrati
Video: I pesci 🐠 - caratteristiche generali - animali vertebrati

Cuntenutu

Nurmalmentu, tutti i vertebrati acquatichi sò chjamati pesci, ancu se sta classificazione hè sbagliata postu chì altri vertebrati acquatichi, cum'è e balene, sò mammiferi. Ma a cosa curiosa hè chì i pesci è i vertebrati terrestri spartenu u listessu antenatu. I pesci sò un gruppu chì, malgradu esse assai primitivi, hà ottenutu un grande successu evolutivu, postu chì l'ambiente acquaticu li hà permessu di sopravvivere à una grande quantità di abitati. E so adattazioni li anu datu a capacità di culunizà da e zone d'acqua salata à e regioni d'acqua dolce in fiumi è laghi, attraversu spezie capaci di campà in i dui ambienti è di superà i fiumi (cum'è in u salmone, per esempiu).


Se vulete continuà à amparà nantu à u caratteristiche generali di i pesci, un gruppu assai diversu chì abita in l'acqui di u pianeta, continuate à leghje st'articulu di PeritoAnimal è vi diceremu tuttu.

Caratteristiche principali di i pesci

Malgradu esse un gruppu cù forme assai variabili, pudemu definisce i pesci per e caratteristiche seguenti:

  • vertebrati acquatichi: secondu u tassone vertebratu u più diversu attualmente. E so adattazioni à a vita acquatica li anu permessu di culunizà tutti i tippi di ambienti acquatichi. A so origine data di u tardu Silurianu, più di 400 milioni d'anni fà.
  • scheletru ossu: anu un scheletru ossu cù assai poche zone cartilaginose, hè a so più grande differenza cù i pesci chondrici.
  • Ectotermi: vale à dì, dipendenu da a temperatura ambientale per regulà a temperatura di u so corpu, à u cuntrariu di l'endotermia.
  • respira branchi: anu un sistema respiratoriu induve i principali organi di respirazione sò e branchie è sò cuperti da una struttura chjamata operculu, chì serve ancu per delimità a testa è u restu di u corpu. Alcune spezie respiranu attraversu pulmoni chì sò derivati ​​da a vescica natatoria, chì servenu ancu per flottà.
  • bocca terminale: anu una bocca terminale (micca ventrale, cum'è in u casu di quelle cartilaginose) è u so craniu hè cumpostu da parechji ossi cutanei articulati. Sti ossi, à u so tornu, sustenenu i denti. chì ùn anu micca rimpiazzamentu quandu si rompenu o cadenu.
  • Pinne pettorali è pelviche: Avè pinne pettoriali anteriori è pinne pelviche posteriori più chjuche, entrambe e coppie. Anu ancu una o duie pinne dorsali è una pinna anale ventrale.
  • Strana aletta caudale di homofence: vale à dì chì i lobi superiori è inferiori sò uguali. Alcune spezie anu ancu una pinna di coda difficiule, divisa in trè lobi, prisenti in celacanti (pesci sarcopterigiali) è in pesci pulmonari, induve e vertebre si stendenu finu à a fine di a coda. Forma l'organu principale per generà a spinta da a quale si movenu a maiò parte di e spezie di pesci.
  • Scale cutanee: anu una pelle chì hè di solitu coperta da squame cutanee, cù a presenza di dentina, smalti è strati ossi, chì varieghjanu secondu a so forma è ponu esse scala cosmoide, ganoide è elasmoide, chì à u so volta sò divisi in cicloidi è ctenoidi, chì sò divisi da i so bordi lisci o incisi cum'è un pettine, rispettivamente.

Altre caratteristiche di pesci

Dentru e caratteristiche di u pesciu, vale ancu di menziunà i seguenti:


Cume nadanu i pesci?

I pesci sò capaci di movesi in un mezu assai densu cum'è l'acqua. Questu hè principalmente per via di u vostru forma idrodinamica, chì inseme cù a so musculatura putente in u troncu è in a zona di a coda, spinge u so corpu in avanti cù un muvimentu laterale, aduprendu generalmente e so alette cum'è timone per l'equilibriu.

Cumu flottanu i pesci?

U pesciu face a difficultà di stà à galla perchè i so corpi sò più densi cà l'acqua. Alcuni pesci, cum'è i squali (chì sò pesci chondricte, vale à dì, sò pesci cartilaginosi) ùn anu micca una vescica di natazione, allora anu bisognu di alcuni sistemi per mantene una altezza in a colonna d'acqua, cume u mantenimentu di un muvimentu continuu.

Tuttavia, altri pesci anu un organu dedicatu à a flottabilità, u vescicanatà, in quale tenenu una quantità specifica di aria per flutterà. Alcuni pesci stanu à a stessa prufundità per tutta a so vita, mentre chì altri anu a capacità di riempie è di sviutà a so vescica di natazione per regulà a so profondità.


Cumu respiranu i pesci?

Tradizionalmente, dicemu chì tutti i pesci respira per e branchie, una struttura di membrana chì permette u passaghju direttu di l'ossigenu da l'acqua à u sangue.Tuttavia, sta caratteristica ùn hè micca generalizata, postu chì ci hè un gruppu di pesci strettamente ligati à i vertebrati terrestri, è questu hè u casu di i pesci pulmonari o di Dipnoos, chì sò capaci di fà respirazione sia branciale sia pulmonare.

Per più infurmazione, pudete riferitevi à questu altru articulu nantu à Cumu respiranu i pesci?

Osmosi in u pesciu

I pesci d'acqua dolce campanu in un ambiente cù pochi sali, mentre chì in u so sangue a concentrazione di questi hè assai più alta, questu accade per via di una prucessu chjamatu osmosi, l'ingressu massiccia d'acqua in u vostru corpu è l'usciu massivu di sali versu l'esternu.

Hè per quessa chì anu bisognu di parechje adattazioni per regulà stu prucessu, cusì assorbe sali in e vostre branchie (chì sò in cuntattu direttu cù l'acqua, à u cuntrariu di a so pelle ermetica, cuperta di scala) o liberendu urine assai filtrate è diluite.

Intantu, i pesci d'acqua salata facenu u prublema oppostu, campanu significa assai salitu, dunque sò à risicu di disidratazione. Per sbarrazzassi di u sale in eccessu, sò capaci di liberallu per via di e branchie o per urina assai cuncentrata, guasi senza filtru.

Cumportamentu tropicu di i pesci

A dieta di i pesci hè assai variata, da una dieta basata nantu à i resti di l'animali nantu à u fondu, materia vegetale, à a predazione di altri pesci o molluschi. Questa ultima caratteristica li hà permessu di evoluzione a so capacità visuale, agilità è equilibriu per uttene cibu.
Migrazione

Ci sò esempi di pesci chì migranu da acqua dolce à acqua salata, o viceversa. U casu più cunnisciutu hè quellu di i Salmonidi, un esempiu di pesci anadromi chì passanu a so vita adulta in mare, ma vultà in acqua fresca di spawn (vale à dì, depone uova), pudendu aduprà certe informazioni ambientali per truvà u fiume induve sò nati è pone e so ova quì. Mentre chì altre spezie, cum'è l'anguille, sò catadromi, postu chì campanu in acqua dolce, ma migranu in acqua salata per ripruducesi.

Ripruduzzione è crescita di pesci

A maiò parte di i pesci sò dioici (anu dui sessi) è ovipari (cun fecundazione esterna è sviluppu esternu), pudendu liberà e so ova in l'ambiente, intarralli, o ancu trasportalli in bocca, dendu ancu qualchì volta un cumpurtamentu vigilante à l'ove. Tuttavia, ci sò alcuni esempi di pesci tropicali ovovivipari (l'ove sò conservate in a cavità ovariana finu à chì covanu). D’altronde, i squali anu una placenta da chì si nutrisce a discindenza, essendu una gravidanza vivante.

U più tardu sviluppu di i pesci hè generalmente assuciatu à cundizioni ambientali, principalmente a temperatura, cù pesci di più zone tropiche chì anu un sviluppu più veloce. A diversità di l'altri gruppi di animali, i pesci continuanu à cresce finu à u so stadiu adultu senza limiti, righjunghjendu dimensioni enormi in certi casi.

Per saperne di più infurmazione, leghjite puru st'altru articulu nantu à Cumu si riproducenu i pesci?

Caratteristiche generali di i pesci secondu u so gruppu

Ùn pudemu micca dimenticà u caratteristiche di pesci secondu u vostru gruppu:

pesci agnati

Sò pesci senza mascelle, hè un gruppu assai primitivu è include minus è lamprea. Malgradu micca avè vertebre, sò cunsiderati vertebrati, per via di e caratteristiche osservate in u so craniu o u so sviluppu embrionale. Anu e caratteristiche seguenti:

  • Corpu angiliforme.
  • Sò di solitu scavengers o parassiti, chì campanu accantu à altri pesci.
  • Ùn anu micca vertebre.
  • Ùn sò micca sottumessi à l'ossificazione interna.
  • Hà a pelle nuda, chì manca di squame.
  • Mancanu paghje di pinne.

pesci gnathotomizzati

Stu gruppu include tuttu u restu di i pesci. A maiò parte di i vertebrati d'oghje sò ancu inclusi quì, cum'è u restu di pesci, anfibi, rettili, acelli è mammiferi. Sò chjamati ancu pesci cù mascelle è anu e caratteristiche seguenti:

  • Anu e mascelle.
  • Alette pari è dispari (pettorali, dorsali, anali, ventrali o pelvichi è caudali).

In questu gruppu sò inclusi:

  • Chondriti: pesci cartilaginosi cum'è squali, raghji è chimere. U vostru scheletru hè fattu di cartilagine.
  • Osteite: vale à dì pesciu ossu. Ciò include tutti i pesci chì pudemu truvà oghje (divisi in pesci cù alette radiate è pesci cù alette lobulate, o actinopterigeni è sarcopterigeni, rispettivamente).

Se vulete leghje più articuli simili à Caratteristiche generali di i pesci, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezione Curiosità di u mondu animale.