cavia himalayana

Autore: John Stephens
Data Di Creazione: 23 Ghjinnaghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 19 Maghju 2024
Anonim
GUINEA PIGS - Spectacular guinea pigs. Golden, silver, dalmatian, himalayas ...
Video: GUINEA PIGS - Spectacular guinea pigs. Golden, silver, dalmatian, himalayas ...

Cuntenutu

A cobaia himalayana avia a so origine in Sudamerica, micca in l'Himalaya, più specificamente in a catena muntosa di l'Andi. Cù u tempu, hè entrutu in a nostra vita, è oghje hè unu di i porchi più cunnisciuti in u mondu. A caratteristica chì u distingue da l'altri porchi d'India hè u fattu ch'ellu hè albinu, hè per quessa ch'ellu nasce tutalmente biancu è cù l'ochji rossi, ancu se à misura di u mesi passanu per certe zone di u so corpu, cum'è u nasu, l'arechje è e gambe , se diventanu pigmentati. L'aspettu finale di sta cobaia hè assai simile à quella di u misgiu himalayanu.

Continuate à leghje stu fogliu di razza PeritoAnimal per amparà tuttu u caratteristiche di a cobaia himalayana, a so origine, a parsunalità, a cura è a salute.


Surghjente
  • America
  • Argentina
  • Chilì
  • Culombia
  • Ecuadore
  • Peru
  • Venezuela

Origine di u Guinea Pig Himalayan

U cobaye himalayanu, malgradu ciò chì u so nome pò indicà, hè uriginariu di l'America suttana, specificamente da u Cordillera Andina. Hè suspettatu chì hè natu da a cobaye sauvage appelé cobaye de montagne (cavia tschudii), chì hè cunsideratu u so antenatu perchè sò strettamente ligati.

U cavia di l'Himalaya hè unu di i più pupulari, è oghje si pò truvà in u mondu sanu, cù di più in più ghjente chì s'interessanu à sti roditori per via di u so caratteru nobile, docile è amichevule cumbinatu cù u so caratteristicu aspettu cusì peculiar.

U nome di "cavia himalayana" hè statu pigliatu da a razza di i misgi himalayani, postu chì tramindui mostranu u cambiamentu di culore caratteristicu in certe zone di u corpu in funzione di a temperatura, cum'è cù i misgi siamesi.


Caratteristiche di u Guinea Pig Himalayan

Hè unu di i cignali di Guinee più grandi chì esistenu, cù spalle larghe, una testa grande, un corpu longu è grossu è gambe corte. u porcu himalayanu pò pisà finu à 1,6 kg.

U porcu di l'India di l'Himalaya hè carattarizatu da esse un corsa albina, chì presenta solu pigmentu in e zampe, u nasu è l'arechje, per via di l'apparizione di una mutazione genetica spontanea. Cusì, à a nascita, hè cumpletamente biancu, è ste zone acquistanu culore cù u tempu. U culore si sviluppa in i primi mesi di a vita di u porcu, è l'intensità varieghja secondu e malatie, a temperatura è l'ambiente. Per esempiu, se u porcu hè in un locu fretu, u culore s'intensifica, ma s'ellu vive in un locu caldu, a tonalità diventa più chjara.

Culori di cavia himalayana

In generale, hà cortu, dirittu è tutalmente biancu, eccettu nantu à e gambe, u nasu è l'arechje, chì sò di cicculata o culore neru. L'ochji sò rossi, una caratteristica data da l'albinisimu, è e zampette ponu esse rosa o nere.


Parsunalità Himalayà di cobaye

U cavia di l'Himalaya hè un roditore ideale cum'è cumpagnu di a vita, cume hè assai nobile, calmu, simpaticu è scherzosu. Li piace à esce da u so angulu è esplorà è ghjucà cù i so tutori, ancu i zitelli. Puderanu esse aduprati ghjoculi per i cobini, chì ponu liberà u so stintu scherzosu è assicurà l'eserciziu, a migliore prevenzione per u pesu eccessivu.

É assai sucievule è ùn esiterà micca à dumandà a cumpagnia di i so cumpagni umani aduprendu i so scricchiolii (soni acuti) cum'è alerta. Sti scricchiolii ponu ancu esse emessi durante u ghjocu, ma ùn devenu micca esse un mutivu di primura, chì sò naturali per questi animali è un segnu chì si sentenu bè è felici di ghjucà cun voi, o chì mancanu a vostra vicinanza fisica.

Himalayan Guinea Pig Care

A cobaia himalayana duveria avè una gabbia prutetta in un locu tranquillu di a casa chì hà un spaziu minimu per spustassi è esse còmode. E misure minime chì una gabbia di cobaia deve esse sò 40 cm di larghezza x 80 cm di lunghezza, micca troppu alte. Hè impurtante chì sia liscia è ùn abbia barre, perchè ponu ferisce u porcu. A gabbia duveria avè abbastanza spaziu per ellu per dorme è ripusassi.

Cum'è cù tutti i cobaie, se vulete furnisce a più bona cura per l'Himalaya, tenite à mente chì ellu bisognu di passà u tempu fora di a gabbia è ùn deve micca esse chjosu in ellu per più di una ghjurnata sana senza sorte, postu chì questu cunducerà à u sviluppu di prublemi serii. Sta razza ama soprattuttu di sorte à esplorà è ghjucà, allora hè una cura di basa. In listessu modu, hè più cà cunsigliatu di offre li una varietà di ghjoculi è, benintesa, dedicà una parte di a so ghjurnata à ghjucà cun ellu, cum'è avemu digià vistu ch'ellu hè un porcu chì richiede l'attenzione da i so umani.

A cura di basa di e cavie himalayane, è ancu di altre razze, consiste in pulizia è esami periodichi di denti è orecchie per a rilevazione precoce è a prevenzione di anomalie dentali cume malocclusione o infezioni à l'arechja. E unghie devenu esse tagliate ogni volta chì sò longhe, chì di solitu si face ogni mese o un mese è mezu. U to mantellu deve esse spazzolatu una o duie volte à settimana, è lavatu cù un shampoo speciale per roditori quandu hè bruttu. Perchè hè albinu, u mantellu sembra bruttu prestu, è pò esse efficace, soprattuttu in i mesi più freddi di l'annu, per strofinà panni umidi invece di bagnassi. Tuttavia, u risultatu ùn serà micca cusì bellu.

E verifiche di routine di u veterinariu sò impurtanti per mantene a vostra cobaia sana.

Alimentazione di i cavia di l'Himalaya

I prublemi digestivi sò una di e più grande preoccupazioni per questi animali, è u megliu modu per evità li hè cù una nutrizione adatta. L'alimentazione di un cavia himalayana deve esse basata annantu à i seguenti:

  • Fenu: duveria fà 65-70% di a dieta tutale. Hè l'alimentu principale è hè indispensabile.
  • Frutti è ligumi: 20-25% di a dieta tutale. Sò una bona fonte di vitamine è micronutrienti. Alcuni chì ponu esse offerti in modu sicuru sò l'api, i peperoni, e carote, u col, i pumati, a bietula, e ciliegie è e fragole. Scuprite u listinu cumpletu di frutti è ligumi per e cobie in st'altru articulu.
  • alimenti di cobaye: 5-10% di a dieta totale. L'alimentazione hè di primura per uttene una dieta pienamente equilibrata cù tutti i nutrienti necessarii. Deve esse specificu per e cobie, generalmente integratu cù vitamina C, essenziale per questi roditori, chì ùn la ponu sintetizà è anu bisognu di ottene da u cunsumu di frutti, ligumi è manghjatoghja.

L'acqua duveria sempre esse dispunibuli per i cobaie, è hè preferibile mette la in u bacinu di i roditori chè in un cuntainer in a gabbia, postu chì ci hà una probabilità più grande di stà fermu per un tempu più longu è pò perde l'interessu in bere acqua vechja.

Salute di l'Himalayan Guinea Pig

L'aspettativa di vita di e cobaye himalayane hè 5 à 7 anni cù una qualità di vita adatta è senza malatie. Alcuni malatie cumune in i cobi di l'Himalaya sò i seguenti:

  • Scorbutu: hè custituitu da una carenza di vitamina C. St'animali sò in periculu di sviluppà sta malatia perchè ùn ponu micca sintetizà a vitamina da sola, allora devenu piglialla ogni ghjornu cù l'alimentu. In casu di diete sbilanciate o improprie, sta malattia si pò sviluppà è u purchettu cumincierà à mustrà sintomi cum'è immunosoppressione, sanguinamentu internu, disordini di u sistema respiratoriu, ipersalivazione, pododermatite, anoressia, cappotto è prublemi di pelle, debolezza o difficoltà à marchjà.
  • parassiti esterni (pulci, pidocchi, acari, zecche). In più di i danni fisichi à a pelle di a nostra cobaia, ponu esse trasmittenti di malatie. Per quessa, hè necessariu di realizà una deworming curretta di u cobaye.
  • Problemi digestivi cum'è disbiosi cecale: cunsiste in u scambiu di flora (batteria commensale) in u colon per quelli diversi o per microorganismi patogeni. Fattori chì ponu predisponà à sta patologia diminuendu a motilità colonica sò un assunzione eccessiva di carboidrati altamente fermentabili, una dieta povera di fibre o infezioni cù Clostridium piriform.
  • Prublemi di respirazione: Frecuente in tempu fretu, fretu dopu à un bagnu, situazione scarsa di a gabbia o quandu hè espostu à i currenti.Sintomi cum'è nasu chì cola, tosse, frebba, mancanza di fiatu, starnutimentu è rumori di respirazione si presentanu.
  • Malocclusion dentale: Accade quandu i denti ùn si adattanu micca perchè ùn sò micca cresciuti currettamente è anu persu u so allineamentu. Questa affetta un ingaghjamentu alimentariu adeguatu è pò causà ferite è infezioni.

A grande maggioranza di e malatie di cavie pò esse prevenuta cù una bona gestione, perciò hè assai impurtante, prima di aduttà un animale esoticu chì a so cura ùn cunniscimu micca veramente, per informassi cun prufessiunali in a zona per assicurà chì anu a qualità di vita si meritanu.