Orsu panda

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 15 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 23 Ghjugnu 2024
Anonim
A1S2F4G5H6J7K8L9OM
Video: A1S2F4G5H6J7K8L9OM

Cuntenutu

nome scientificu Ailuropoda melanoleuca, l'orsu panda o panda gigante hè unu di l'animali più famosi in u mondu sanu. Animali in peluche, cartoni animati, magliette, costumi ... benintesa a so presenza si nota in guasi tutti i duminii. Ma, sapete chì a so origine pò esse stata in Spagna è micca in Cina? In PeritoAnimal, cunnosceremu tutti i dettagli nantu à sta spezia affascinante è antica chì suscita tanta simpatia cù u so aspettu adorabile, oltre à i periculi chì u circondanu è cumu pudemu luttà contr'à elli. Continua à leghje è scopre tuttu nantu à l'orsu panda, infurmazione per i zitelli è l'adulti, chì permettenu amparà più nantu à questu preziosu animale.

Surghjente
  • Asia
  • Europa

origine panda bear

Ancu se sta spezia hè sempre stata cunsiderata originaria di l'Asia, novi studii evolutivi anu messu in causa sta cridenza ben stabilita. Più specificamente, trovanu l'origine di una specie primitiva di panda d'oghje, vale à dì, un antenatu in termini genetichi, in u Peninsula Iberica. Sta nova teoria emerge da resti di fossili truvati in Barcellona è Saragozza, più vechje di quelli chì si trovanu in Cina, postu chì i resti truvati in Spagna anu trà 11 è 12 milioni d'anni, mentre quelli trovati in Cina anu 7 o à u più 8 milioni di anni. Sicondu a tiuria, l'urighjina di a sottuspezia panda seria stata accaduta in a penisula, da induve si saria sparta in Eurasia, ancu s'ella si trova attualmente solu in Cina è in alcune parte di u Sudeste Asiaticu.


Ancu se l'orsu panda hè statu cunsideratu una spezia in periculu per anni, in u 2014 sò stati registrati assai più esemplari ch'è in u decenniu precedente - specificamente, 1.864 panda in natura. Dunque, à u 4 di settembre di u 2016, l'autorità internaziunali incaricate di sta categurizazione, specificamente l'Unione Internaziunale per a Conservazione di a Natura (IUCN), anu cambiatu a categuria di panda. Sò oramai cunsiderate una spezia vulnerabile piuttostu chè una specie in periculu, postu chì si cunsidereghja chì ùn sò più à risicu di estinzione à menu chì accada qualchì catastrofe imprevedibile. u numaru d'individui superava 2 000.

Caratteristiche di l'Orsu Panda

A dimensione di l'orsu panda hè variabile. Esemplari di panda gigante pò pisà più di 150 chilò, cù i masci chì sò più grandi di e femine. L'altezza pò ghjunghje à guasi dui metri, ancu s'elli sò di solitu trà 1,4 è 1,8 metri di lunghezza. L'altezza à u garrese hè di circa 90-100 centimetri. Cusì, quandu si descrive l'orsu panda, pudemu dì chì sò orsi abbastanza forti, cù a aspettu robustu è arrotondatu. Una caratteristica particulare hè chì anu un "sestu dittu" nantu à e pedi anteriori, più longu di i membri posteriori è assomigliannu à un pollice umanu, chì li permette di piglià è tene l'uggetti, in più di scalà l'arburi. Ùn hè micca veramente un dettu incarnatu, ma una estensione di l'ossu di u polu.


Cuntinuendu cù e caratteristiche fisiche di l'orsu panda, a so testa hè piatta, cù un musu assai riduttu chì finisce in un nasu sviluppatu, chì li garantisce un ottimu sensu di l'olfattu. L'ochji sò chjuchi è e pupille sò allungate piuttostu ch'è tonde, simile à quelle di un gattu di casa. L'arechje sò tonde, grandi è erette. A coda hè tonda, in forma di pomponu, di solitu misura circa 10-12 centimetri di circonferenza.

U U mantellu di l'orsu panda hè, senza dubbitu, a marca di a spezia., cù un mischju di neru è biancu, ma distribuitu in modu particulare. A distribuzione seria cusì: nera à u nasu, l'arechje, e spalle è l'estremità, è ancu e duie macchie d'ochji; biancu nantu à u pettu, u ventre, u visu è u spinu. Ùn hè micca veramente un nucleare biancu, ma una tonalità ligeramente giallastra.


Induve stà l'orsu panda?

Se vulete sapè ciò chì hè l'habitat di l'orsu panda, pudemu dì chì in natura vive solu in rigioni isolati di e muntagne di China è certi lochi in l'Asia sudorientale. Campanu in boschetti di bambù, induve u clima hè caratterizatu da alta umidità è temperature assai basse, ciò chì hè nurmale perchè campanu in zone induve l'altitudine hè più di 1500 metri. Tuttavia, in invernu, quandu e temperature sò estreme è a neve hè abbundante, ponu falà in zone chì sò intornu à 1.000 metri d'altezza.

L'orsi Panda ùn piace micca a cumpagnia di l'umani, dunque optanu per e zone induve l'agricultura o l'allevu ùn sò micca praticate, preferendu e conifere è e pinete induve ci hè assai bambù. In questi lochi, u fogliame hè densu è densu, è cusì evitanu di esse disturbati da l'omu. Dopu à a rilevazione di una persona, questi orsi fughjenu prestu è si piattanu.

Una di e grandi minacce chì pende sopra sta spezia hè quella e fureste subtropicali duv'elli campavanu, chì si stendevanu attraversu valli estese in tutta a Cina, eranu rimpiazzatu da piantazioni di risu, u granu è altri cereali. Queste foreste eranu inferiori à i 1.500 metri di altezza chì avemu menzionatu, è u bambù era abbundante, ma à u mumentu di a sparizione, l'orsi panda sò stati ubligati à ritirà si in alta muntagna duve esistenu sempre piccule zone di furesta, generalmente situate trà 1.500-2.000 metri sopra u mare altitudine di livellu, ancu se u più cumunu hè chì duveranu scalà più di 2.000 metri per truvà regioni induve ci hè abbastanza bambù per garantisce a so sopravvivenza. In questu modu, l'habitat di l'orsu panda hè minacciatu è questu hè unu di i motivi principali per esse parte di a lista di l'animali in periculu di estinzione.

alimentazione di orsi panda

L'orsi Panda sò animali onnivori, ancu s'ellu ci hè una credenza diffusa chì sò cumpletamente erbivori, postu chì si nutriscenu di verdure cum'è radiche, bulbi o fiori, in più di bambù, chì hè l'alimentu chì cunsumanu u più. Tuttavia, a verità hè, se ci tenemu à a so anatomia, l'orsu panda avè u sistema digestivu di un animale carnivuru. Inoltre, a so dieta cuntene di solitu cibi di origine animale cume ovi o picculi mammiferi è roditori.

Avè u stomacu di un carnivuru face capisce chì l'orsu panda avia da cambià a so dieta per sopravvivere. Dunque, oghje sti animali si nutriscenu tradiziunalmente di bambù, postu chì in tempi di scarsità, era u solu alimentu ch'elli avianu sempre avutu accessu in e fureste frondose di l'antica Cina. Benintesa, perchè si nutrisce principalmente di ligumi, l'orsu panda bisognu di manghjà una grande quantità di bambù ogni ghjornu. Cumu l'avemu dettu, hè perchè u vostru sistema digestivu ùn hè micca quellu di un erbivore, chì significa chì ùn assimila micca nutrienti cum'è un erbivore puru. Hè per quessa chì un orsu panda adultu deve cunsumà quantità esorbitanti di bambù, cume i 20 chilogrammi di bambù chì ingeriscenu ogni ghjornu.

Per amparà di più nantu à l'alimentazione di l'ours panda, ùn mancate micca questu articulu.

abitudini panda bear

Per continuà cù a descrizzione di l'orsu panda, parlemu avà di e so abitudini cutidiane. L'orsu panda hè un animale chì fà a vostra attività cutidiana in dui mumenti, à l'alba è à u tramontu. U restu di a so ghjurnata hè abbastanza sedentariu, è manghja è si piatta solu in i boschi induve stà. Pudete passà trà 12 è 14 ore à u ghjornu manghjendu solu, passendu ancu più tempu nantu à questu compitu ch'è passate à dorme.

Campà in zone cù un clima subtropicale, l'orsu panda ùn hibernate cum'è l'altri orsi, per esempiu, l'orsu brunu, ancu s'adatta à u clima secondu a epica di l'annu. Inoltre, cum'ellu ùn hibernate, deve migrà versu e zone più fresche per alimentassi, postu chì i germogli è e piante da chì si nutrisce spariscenu in u fretu è a neve.

era l'orsu panda solu è indipendente, ancu s'ellu stabilisce relazioni cù i so pari, essendu abbastanza amichevuli finchè unu ùn intruduce micca in u territoriu di l'altru. In quantu à u territoriu, l'orsu panda marca a zona chì cunsidereghja propria cù graffi nantu à a corteccia di l'arburi, cù urina è ancu cù feci, affinchì quandu un altru panda vedi o puzza questi segni, pò esse alertatu è lascià quellu territoriu à evite cunfronti.

ripruduzzione di l'ours panda

A stagione di ripruduzzione di l'orsu panda dura solu trà 1 è 5 ghjorni, si face una volta à l'annu è di solitu trà marzu è maghju, secondu u tempu è a dispunibilità di e risorse. Hè per quessa chì l'accoppiamento pò esse difficiule, è sì u maschju è a femina ùn si trovanu micca in quellu breve periodu di tempu, duveranu aspettà un altru annu sanu prima di pudè ripruducesi di novu.

Quandu a femina hè in calore, ponu accade parechje cose. Se, per esempiu, nisun maschile a trova, u calore finiscerà simpliciamente, è solu l'annu dopu averà a pussibilità di ripruducesi torna. U cuntrariu pò accade dinò, vale à dì, più di un masciu pò truvà a stessa femina. In questu casu, i masci si affronteranu, è u vincitore copuleria cù a femina dopu avè passatu pochi ghjorni à campà cun ella. Un altru fattore pertinente hè l'età di ognunu di i panda. S'ellu hè assai inuguale, a copulazione ùn averà forse micca fattu, è ancu se a coppia ùn si capisce nè si batte. In questu modu, a prucessione di l'ours panda hè cumplessa. Per questa ragione, è per a breve durata di a so stagione di riproduzione, ùn hè micca faciule di ripupulà a spezia.

Una volta chì a copulazione hè stata riesciuta è a gravidanza si hè sviluppata senza inconvenienti maiò, i pulcini panda nasceranu in circa 100-160 ghjorni, secondu u mumentu di l'implantazione di l'ovulu è di u sviluppu embrionale. Cusì, durante i mesi d'Aostu o di Settembre, una littera di dui o trè cuccioli di panda sarebbe nata, ognuna pesa circa tra 90 è 130 grammi. I cuccioli Panda piglianu circa sette settimane per apre l'ochji. Finu à quellu mumentu, a mamma fermerà sempre cun elli, ùn lasciendu mai u so riparu, mancu per manghjà.

Solu quandu aprenu l'ochji, a mamma devota esce per ritruvà e so forze, cunsumendu una grande quantità di cibu. Tutte queste informazioni nantu à l'orsu panda per i zitelli è adulti ci permettenu di vede i fattori chì minaccianu a spezia è i motivi perchè hè in periculu di estinzione.

Curiosità

  • A sapiate chì quandu nascenu l'orsi panda anu una pelle rosa cù u pelu biancu? E macchie nere cumpariscenu mentre si sviluppanu.
  • Un orsu panda pò campà in media 20 anni.