Tipi di serpi non velenosi

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 15 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Sittembre 2024
Anonim
SERPENTI PIÙ PERICOLOSI CHE FORSE NON CONOSCI
Video: SERPENTI PIÙ PERICOLOSI CHE FORSE NON CONOSCI

Cuntenutu

I Serpenti sò rettili chì appartenenu à l'ordine squamata. A so mascella inferiore hè tenuta solu inseme da u musculu è da a pelle. Questu, cù a mobilità di u so craniu, li permette di inghjuttà grandi prede. Forse questu hè unu di i motivi chì alcune persone anu tantu paura di elli.

Un'altra caratteristica spaventosa di i serpi hè u so velenu. Tuttavia, a maiò parte ùn sò micca velenosi è attaccanu solu s'elli si sentenu minacciati da a nostra presenza. Ancu cusì, ùn hè mai troppu per sapè se un serpu hè velenu o micca. In questu articulu di PeritoAnimal parlemu di i tippi di serpenti non velenosi è insegnemu cumu identificarli.

Cumu sapè se a serpente hè velenosa

Ci sò parechji tippi di serpi, alcuni cun velenu è altri senza velenu. I serpi non velenosi inghjuttenu a so preda viva, cusì si sò specializati in a caccia di picculi animali cum'è topi o insetti. Altri serpi ponu attaccà e prede più grande. Per fà questu, l'inoculanu cun un velenu chì l'immobilizza o li tomba. Se si sentenu attaccati, ponu ancu aduprà stu velenu per difende si da l'omu. Tuttavia, ccumu sapè se una sarpe hè velenosa?


A realtà hè chì ùn ci hè nisun metudu per sapè se u serpente hè velenoso, ancu se ci sò certe caratteristiche chì ci ponu dà un indiziu:

  • abitudini: I serpi velenosi sò generalmente nocturni, mentre chì i serpi non velenosi tendenu à esse diurni.
  • zanghi: I serpi velenosi anu zanne cavate o scanalate in a parte anteriore di a mascella, chì a so funzione hè di injectà u velenu. E sarpe micca velenose, tuttavia, di solitu ùn anu micca zanghi è, se apparsu, sò più tardi.
  • forma di capu: E serpe di velenu anu spessu una forma di testa triangulare, per via di a più grande mobilità di u so craniu. E serpi senza velenu, invece, tendenu à avè una testa più arrotondata.
  • Sculari: I serpi micca velenosi anu pupille arrotondate. Sta parte di l'ochju, tuttavia, hè di solitu ellittica in i serpi cù velenu.
  • Fossa è collu Thermoreceptor: e Vipere, una famiglia assai cumuna di serpi velenosi, anu una fossa trà l'ochji è u nasu chì li permette di rilevà u calore di e so prede. Inoltre, i so colli sò più stretti di u restu di u so corpu.

In parechji casi, queste regule ùn valenu micca. Dunque, ùn duveremu mai analizà queste caratteristiche solu. U megliu modu per sapè se un serpente hè velenoso o micca hè di cunnosce e diverse spezie in dettaglio.


Scuprite i serpenti più velenosi in Brasile in questu altru articulu.

Tipi di serpi non velenosi

Ci hè più di 3000 spezie cunnisciute di serpi in u mondu. Solu u 15% sò velenosi, allora cumu pudete immaginà ci sò parechji tippi di serpi non velenosi. Hè per quessa chì, in questu articulu, avemu da focalizà nantu à e spezie più pertinenti. Dunque, mettimu in evidenza i tippi seguenti:

  • culubridi
  • Boas
  • serpu di topu

Parechje persone cercanu serpi non velenosi da avè in casa, però, hè impurtante nutà chì questi animali necessitanu assai cura è un spaziu cumpletamente qualificatu. Dunque, ùn hè micca cunsigliatu di campà cun un serpente, ancu s'ellu ùn hè micca velenuu, senza avè a cunniscenza necessaria per fà. Soprattuttu, duvemu tene à mente u benessere di l'animali è di e persone chì campanu in casa.

Serpi di a famiglia di i Colubridae: culubridi

Colloquialmente, tutti i serpenti non velenosi sò chjamati colubridi. Tuttavia, in biologia, hè u nome datu à i serpi in a famiglia culubridae.


I colubridi sò carattarizati da a dispusizione di e so scale, e so pupille circulare è una dimensione relativamente chjuca. Anu spessu sfumature di aliva o marrone chì li aiutanu à camuffà. A maiò parte sò diurni, micca velenosi è ùn anu micca zanghi. benintesa ci hè parechje eccezzioni à tutte ste caratteristiche.

Serpenti d'America

In America di u Sud è Centrale, u genaru chironius (vigna serpente) hè assai abbundante. U più cunnisciutu hè u Chironius monticola, distribuitu in i Muntagni Andini, è hè una di e spezie di serpi non velenosi. Hè una sarpe arbustiva assai aggressiva, ancu sè innocu.

serpi di u genaru apostolepis sò ancu tipichi di l'America Meridionale. Si distinguenu per a culurazione rossa intensa di u corpu, chì cuntrasta cù e bande bianche è nere in testa. A punta di a so coda hè dinò nera, chì li dà un aspettu insolitu trà i serpi micca velenosi.

Un altru sarpu rossu hè u cunnisciutu falsu corallu (Erythrolamprus aesculapii). U so corpu rossu hè cupertu di strisce nere è bianche per tutta a so lunghezza. Sta culurazione hè assai simile à quella di i serpenti di coralli, chì sò velenosi è appartenenu à a famiglia elapidae.

Serpi di a famiglia di i Boidae: pitoni

I pitoni sò un gruppu di spezie chì appartenenu à a famiglia boidae. In contru à ciò chì parechje persone pensanu, ùn sò micca serpenti velenosi. U velenu ùn hè micca necessariu per elli, cum'è elli tumbà e so prede per strangulamentu. A so grande dimensione è forza li permettenu di cumpressà e so vittime finu à a morte da l'asfogia.

A capacità di tumbà e so prede per strangulamentu permette à e prede di manghjà nantu à animali assai grandi. Parechji si specializanu ancu in a caccia di mammiferi maiò cum'è cervi o leopardi.

L'espezie più prominenti in questa famiglia hè u bonu constrictor, un sarpu prisente in guasi tuttu u cuntinente americanu è chì face parte di a lista di i più grandi serpi di u mondu. Pò misurà sin'à quattru metri è u so culore hè marrone, verde, rossu o giallu, secondu l'habitat induve sò camuffati.

Serpi di a famiglia Lamprophiidae

A famiglia Lamprophiidae comprende un gran numeru di spezie di serpenti non velenosi, chì assai appartenenu à u cuntinente africanu o sò endemichi di Madagascar. Tuttavia, ci hè una spezia cù una grande presenza in Europa. È u serpu di topu (Malpolon monspessulanus).

Ancu se stu serpu uccide a so preda grazia à l'azzione di un velenu, ùn hè micca periculosu per l'omu è dunque ùn hè micca cunsideratu cum'è velenoso. Tuttavia, questu serpu pò diventà assai grande è, quandu si sente minacciatu, hè abbastanza aggressivu. S'ellu hè disturbatu, risuccherà cum'è un serpente à sonagli è un fischju. Dunque, hè una spezia chì hè assai perseguitata da l'omu.

Tuttavia, una di e prede preferite di u serpu di topu hè u topu salvaticu (Microtus arvalis). Sti picculi mammiferi diventanu spessu una pesta chì face danni significativi à e culture. Per impedisce chì questu accade, hè di primura rispettà a presenza di serpi.

Se vulete leghje più articuli simili à Tipi di serpi non velenosi, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezione Curiosità di u mondu animale.