Tipi di scarabeci: caratteristiche è foto

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 2 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 16 Maghju 2024
Anonim
Photoshop - come creare effetto tattoo e graffiti
Video: Photoshop - come creare effetto tattoo e graffiti

Cuntenutu

U scarabeu hè unu di l'insetti più cunnisciuti in u mondu, in ogni casu, ci sò milioni di tippi di scarabeci. Ognunu hà adattatu i so corpi in modi diversi, è di conseguenza avemu avà una varietà impressionante di spezie. Quantu tippi di scarabeci cunnosci? Scuprite parechje spezie di scarabeci è e so caratteristiche in questu articulu da Animal Expert. Continuate à leghje!

Quante spezie di scarabeci ci sò?

I scarabeci appartenenu à l'ordine di i scarabeci (Coleoptera). A so volta, l'ordine hè divisu in subordini:

  • Adefaga;
  • Archostemata;
  • Myxophaga;
  • Polifagiu.

Ma quante spezie di scarabeci ci sò? Hè stimatu chì ci sò trà 5 è 30 milioni di spezie di scarabeci, ancu se solu 350 000 sò stati discritti è catalogati da i scientifichi. Questu face i scarabeci l'ordine di u regnu animali cù u più grande numeru di spezie.


Caratteristiche di u scarabeu

Per via di a so diversità, hè difficiule di stabilisce caratteristiche morfologiche chì si trovanu in tutti i tippi di scarabeci. Tuttavia, spartenu alcune peculiarità:

  • U corpu hè divisu in sezioni, cumposti da testa, pettu è addome;
  • Parechje spezie sò alate, ancu se micca tutte ponu volà à alta altitudine;
  • avè grandi parti buccali è cuncepitu per masticà;
  • Alcune spezie anu artigli è corne;
  • Sottumessu metamorfosi durante a so crescita, ovu, larva, pupa è adultu;
  • Anu l'ochji cumposti, vale à dì, in ogni ochju ci sò parechji organi sensoriali;
  • Avè antenne;
  • Si riproducenu in modu sessuale.

Avà chì cunniscite, in generale, e caratteristiche di u scarabeu, hè ora di presentavvi à i sfarenti tippi di scarabeci.


Tipi di scarabeci maiò è volanti

Avemu cuminciatu sta lista cù i tippi di grandi scarabeci. Sò spezie più grande chì campanu in abitati varii. Grazie à e so peculiarità, serà faciule di ricunnosce li.

Queste sò alcune di e grandi spezie di scarabeci alati:

  • Titan beetle;
  • Beetle-Goliat;
  • Scarabeu Mayate
  • Glorioso Scarabeu;
  • Lucciola orientale.

Titan beetle

O titan beetle (titanus giganteus) righjunghji a dimensione impressiunanti di 17 centimetri. Si pò truvà in a furesta amazzonica, induve stà in a corteccia di l'arburi. A spezia hà una mascella cù pinze putenti è duie antenne lunghe. Pò vulà da e cime di l'arburi è i masci facenu un sonu chjaru di fronte à e minacce.


Scarabeu di Golia

O Scarabeu di Golia (goliathus goliathus) hè una spezia scuperta in Guinea è Gabon. 12 centimetri di lunghezza. Sta spezia di scarabeu hà un culore particulare. In più di un corpu neru, hà un schema di macchie bianche in u so spinu chì facilitanu a so identificazione.

Scarabeu Mayate

Un'altra classa di grandi scarabeci hè u Mayate (Cotinis mutabilis). Sta spezia si pò truvà in Messicu è in i Stati Uniti. Si distingue per u so culore, chì u so corpu hà un tonu verde luminosu assai impressiunante. U Mayate hè un scarabeci chì si nutrisce di letame. Inoltre, hè un altru tipu di scarabeci volante.

Glorioso Scarabeu

O gorio scarabeu (gloriosa chrysina) hè un scarabeu volante chì abita u Messicu è i Stati Uniti. Si distingue per i so culore verde luminosu, ideale per camuffà in i lochi boscosi induve vive. Inoltre, ci hè un'ipotesi chì a spezia hè capace di rilevà a luce polarizzata quandu u so culore cambia in toni più scuri.

Lucciola orientale

O lucciola luci (Photinus pyralis), è tutti i tippi di lucciole, sò coleotteri volanti. Inoltre, queste spezie sò distinti da i so bioluminiscenza, vale à dì, a capacità di emette luce attraversu l'addome. Sta spezia hè uriginaria di l'America di u Nordu. E so abitudine sò crepuscolare è usanu a bioluminescenza per cumunicà trà masci è femine.

Scuprite i 7 animali chì brillanu in u bughju in questu articulu PeritoAnimal.

Tipi di picculi scarabeci

Micca tutti i tippi di scarabeci sò grandi, ci sò ancu spezie più chjuche cù caratteristiche curiose. Cunnisciate stu tippu di picculi scarabeci:

  • Scarabeu chinese;
  • Curculione di vigna;
  • Curculione di pinu.

scarabeu chinese

O scarabeu chinese (Xuedytes bellus) hè un pocu ghjustu 9mm truvatu in Duan (Cina). Abita in e grotte di a zona è hè adattatu à a vita in penumbra. Hà un corpu compattu ma allungatu. E so zampe è antenne sò magre, è ùn hà micca ale.

curculione di vigna

O curculione di vigna (Otiorhynchus sulcatus) hè una piccula spezia chì piante parasite ornamentali o fruttifere. Sia l'adultu sia e larve parasitanu e spezie vegetali, diventendu un prublema seriu. Attaccanu u troncu, e foglie è e radiche.

curculione di pinu

Un altru tipu di picculu scarabeu hè u Curculione di pinu (Hylobius abietis). A spezia hè distribuita in tutta l'Europa, induve parasita i terreni cù piantazioni di conifere. Hè una spezia di volu scarabeu, capace di ghjunghje à distanze impressiunanti, trà 10 è 80 chilometri di distanza.

Tipi di scarabeci tossichi

Per impressiunante chì pare, certi scarabeci sò velenosi sia per e persone sia per i so possibili predatori, inclusi l'animali domestichi. Eccu alcuni tippi di scarabeci velenosi:

  • Cantarida;
  • Scarabeu Grassu Cumunu.

Cantarida

Cantarida (Lytta vesicatoria) hè un scarabeu avvelenatu per l'omu. Si caratterizeghja per avè un corpu allungatu, verde luccichente, cù gambe fini è antenne. Sta spezia sintetizza una sustanza chjamata cantharidin. In i tempi antichi, a sustanza era cunsiderata cum'è afrodisiacu è medicinale, ma oghje hè cunnisciuta per esse tossica.

Scarabeu Grassu Cumunu

Un altru scarabeu tossicu hè u cumunu oliu (Berberomel è Majalis), chì hè ancu capace di sintetizà a cantaridina. A spezia hè faciule da identificà cum'ella hè corpu allungatu è neru matte, tagliatu da famose strisce rosse.

Tipi di scarabeci curnuti

Trà e peculiarità di i scarabeci, alcuni d'elli anu corne. Queste sò e spezie chì anu sta struttura:

  • Erculu scarabeu;
  • Scarabeu rinoceronte;
  • Cori di pasculi.

Erculu scarabeu

O Erculu scarabeu (erculi dinasti) ghjunghje sin'à 17 centimetri. In più di esse grande, hè unu di i tippi di scarabeci curnuti, postu chì ciò chì si trova annantu à a so testa pò misurà sin'à 5 centimetri, ma ste corne apparsenu solu in i masci. Inoltre, e spezie cambià culore secondu u livellu di umidità di l'ecosistema, in cundizioni nurmali, u so corpu hè verde, ma diventa neru quandu l'umidità in l'ambiente supera l'80%.

scarabeu rinoceronte

O Rinoceronte europeu (Oryctes nasicornis) riceve u so nome da a corna chì si trova in cima di a testa. misure trà 25 è 48 mm, essendu unu di i più grandi tippi di scarabeci. E femine ùn anu micca e corne. I dui sessi sò marroni scuri o neri. Hè distribuitu in parechji paesi d'Europa è ci sò parechje sottuspezie.

Cori di pasculi

O Cori di pasculi (Diloboderus abderus Sturm) hè un grande scarabetu cun cornu chì hè distribuitu in diversi paesi di l'America miridiunale. A spezia hè ben cunnisciuta, postu chì stu scarabeci cumunu nidica in piantazioni. E larve, bianche è robuste, diventanu un pesti di culturi, perchè manghjanu foraggi, semi è radiche.