U pesciu u più raru di u mondu

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 11 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Sittembre 2024
Anonim
I AWAKENED THE SEALED DEVIL
Video: I AWAKENED THE SEALED DEVIL

Cuntenutu

In i mari, oceani, laghi è fiumi abitanu un gran numeru di animali, cum'è i pesci. Ci sò diverse spezie di pesci cunnisciuti, cum'è e sardine, a trota o u squalu biancu. Tuttavia, altre spezie anu caratteristiche più vistose è scunnisciute chì li permettenu di esse classificati cum'è animali "rari". Pudemu truvà issi pesci rari in u mondu, in acque poche prufonde o à grande prufundità, nutrendusi di prede diverse è aduttendu modi di vita tutalmente diversi.

Se vulete cunnosce alcune di e caratteristiche di u pesciu u più raru di u mondu, Oltre à u so cibu è l'habitat, questu articulu PeritoAnimal hè per voi!

1. Bubblefish (Psychrolutes marcidus)

In più di esse unu di i pesci i più rari di u mondu, hè ancu cunnisciutu per esse "u pesciu u più bruttu di u mondu", postu chì fora di l'acqua hà un apparenza gelatinosa è un culore rosatu, chì pare un grande faccia trista, cù ochji grossi è una struttura chì s'assumiglia à un nasu tamantu. Hè carattarizatu da a so poca densità di corpu, chì li permette di fluttà in acqua senza avè bisognu di avè una vescica di natazione cum'è a maiò parte di i pesci.


I pesci bubble o dropfish si trovanu in l'acqui marine profonde di paesi cum'è a Tanzania è l'Australia.In elle si nutrisce di numerosi molluschi, crustacei è unu o un altru ricci di mare. Ùn cerca micca attivamente l'alimentu, postu chì i so muvimenti sò lenti è ingerisce tuttu ciò chì trova in u so percorsu.

2. Sunfish (primavera di primavera)

Sta spezia hè cunnisciuta per a so grande dimensione, righjunghji i 3 metri è pesa 2000 kg. U vostru corpu si piatta di latu, senza scala, cù culori nurmalmente grisicci è di forma ovale. In questu corpu ci sò piccule alette di u corpu, ochji chjuchi in a regione anteriore è una bocca stretta cù denti chjuchi. Cum'è l'esemplariu precedente, ùn hà micca una vescica di natazione cum'è organu flottante.


In quantu à a so distribuzione, u pesciu luna hè cumunu in praticamente tutti i mari è l'oceani di u mondu. In fattu, parechji subacquei anu sappiutu osservà da vicinu in u Mare Mediterraniu, l'Oceanu Atlanticu o l'Oceanu Pacificu. Si nutriscenu principalmente di saline è di meduse, postu chì ste creature sò trà i so alimenti preferiti.

3. Poisson pierre (Synanceia horrida)

Per via di e so protuberanze nantu à u corpu è di i culori grisgiu, marrone è / o mischju, sti pesci maiò anu a capacità di camuffà si nantu à u fondu marinu, imitendu una petra. Da quì u nome cumunu di a spezia. Tuttavia, ciò chì caratterizeghja u più u pesciu di petra hè u periculu, postu chì hà qualchì spichju o spine chì producenu un velenu neurotossicu in i so alti, capaci di causà a morte à l'altri animali chì venenu in cuntattu cun ella.


Stu pesciu rarissimu abita in u Pacificu è l'Oceanu Indianu, si trova di solitu à prufundità poche. A so dieta hè variata, si pò nutrisce di molluschi, crustacei è altri pesci. A so tecnica di caccia cunsiste à apre a bocca in modu chì, quandu a preda hè vicina, nata rapidamente versu ella è infine l'ingolle.

4. Sawfish cumunu (Pristis pristis)

U nome di questu pesciu longu si riferisce à a somiglianza chì u so musu hà cù una sega, perchè hè grande è hà squame dermiche chì s'assumiglianu à i denti, cù i quali pò caccià è pruteghje si da i predatori. In più, hà ricettori sensoriali chì li permettenu di percepisce onde è soni prudutti da altri animali in u circondu, offrendu cusì infurmazione di pesciu di serra nantu à a lucazione di i periculi pussibuli o di e prede.

Vive à bassa prufundità in l'acqui dolci è saline di e regioni africane, australiane è americane. In elli si nutrisce d'altri animali cum'è i gamberi, i granchi o u salmone. Trà e so tecniche di caccia ci hè l'attaccu cù u so musu à sega è l'ingestione quandu a preda hè ferita. Senza dubbitu, hè unu di i pesci i più strani, ùn pensate micca? Ùn hè micca l'unicu cun queste caratteristiche, postu chì trà i sfarenti tippi di squali truvemu u famosu squale à sega.

5. Pesci Dragon (Bon Stomias)

Un altru di i pesci rari osservati hè u pesciu dragone. Caratterizata da a so grande regione cefalica in proporzione à u so corpu. Ci sò ochji grossi è una mascella cun denti cusì longhi chì tenenu a bocca chjusa. Stu pesce spettaculare, d'aspettu spaventosu, hà culori oscuri di u corpu cum'è grisgiu, marrone o neru. Inoltre, ci sò ancu casi di bioluminiscenza, un'altra caratteristica di st'animali chì abitanu e grande prufundità oceaniche.

Si trovanu soprattuttu in u Golfu di u Messicu è in l'Oceanu Atlanticu, à circa 2.000 metri di prufundità, induve si pò nutrisce di picculi invertebrati è di numerose alghe, postu chì hè un animale onnivore.

6. lampreda di mare (Petromyzon marinus)

Un pesciu chì pò campà più di 15 anni, hà una morfologia simile à l'anguilla, chì ghjunghje à un metru di lunghezza in numerose occasioni. Tuttavia, ciò chì caratterizeghja u megliu a lampreda hè u mancanza di scale è mascelle, postu chì a so bocca hà a forma di una cuppa d'aspirazione è una grande fila di picculi denti cornuti ci hè piattata.

Vive in acque marine, principalmente in l'Oceanu Atlanticu è in u Mediterraniu. Ma cumu pesciu anadromu, viaghja versu i fiumi per ripruducesi. In quantu à u so manghjà, sò ectoparasiti ematofagi o predatori, postu chì fermanu attaccati à a pelle di l'altri pesci è u raschianu per aspirà u sangue resultante da a ferita.

7. Lucertula (Lepisosteus spp.)

questu pesciu cù a testa cum'è una lucertula hè cunsideratu un animale preistoricu, postu chì esiste in a Terra dapoi più di 100 milioni d'anni. Hè carattarizatu da u so corpu longu è cilindru induve si pò vede un musu maiò cù mascelle forte. Inoltre, hà scale brillanti è spesse chì offrenu prutezzione contr'à altri grandi predatori. Sò assai temuti, postu chì, in più di esse assai voraci, ponu superà i 100 chilogrammi in pesu è 2 metri di lunghezza.

U pesciu lucertula hè d'acqua dolce, è si trova in acque americane. I registri fossili anu permessu di cunnosce a so esistenza in i lochi di i cuntinenti africani è europei. Hè un grande predatore di altri pesci, postu chì a so tecnica di caccia si compone di stà fermu è ghjunghje à velocità elevate per piglià inattese prede quandu hè vicinu. Questu hè un altru di i pesci rari più spettaculari fora.

8. Pappagallo (Famiglia Scaridae)

Ci sò numerose spezie di pesci pappagalli. Questi animali sò carattarizati da avè denti chì ti lascia cù un forma dibeccu di pappagallo. Inoltre, trà e so caratteristiche spettaculari, u capacità di cambià di culore è u sessu. Precisamente per u so culore, u pesciu pappagallo hè ancu cunsideratu unu di i più belli pesci di u mondu. A diversità di parechji altri pesci rari citati, u pesciu pappagallo ùn hè micca assai grande, chì a so lunghezza varieghja trà 30 è 120 centimetri circa.

Abita praticamente tutti l'oceani di u mondu è si nutrisce soprattuttu di alghe ch'ellu ottiene da i coralli liberati in i scogli. Cù i so denti situati in gola riesce à rosicà u corallu è, dopu avè ingeritu l'alga, deposita l'excrementi nantu à a rena.

9. Charroco o pesciu rana (Halobatrachus didactylus)

Cum'è u vostru nome indica, toiumurfulugia arricurdatevi di a rana, chì questu pesciu di culore brusgianu hà un corpu dorsoventral pianu è una grande bocca. Si distingue ancu per a presenza di spine nantu à l'alette, capace di pruduce velenu è di fà danni à quelli chì venenu in cuntattu cun ellu.

Charroco abita principalmente l'Oceanu Indianu, Pacificu è Atlanticu, ancu se alcune spezie ponu campà ancu in acqua dolce. In elle si nutrisce di numerosi crustacei, molluschi è altri pesci, ch'ellu pò catturà cù a so velocità.

10. Pesciu cù e mani (Brachiopsilus dianthus)

Ancu se e dimensioni varienu trà l'individui, praticamente tutti sò lunghi circa 10 cm, hè per quessa chì ùn hè micca cunsideratu un grande animale. U pesciu cù e mani hè carattarizatu da a so culori rosati è rossi è, cum'ellu a dice u so nome, da e so peculiare alette petturali chì parenu una spezia di mani. Si distingue ancu per a so bocca, vicina à u corpu, ma cù e labbre piene.

Grazie à i registri fossili sapemu chì u pesciu cù e mani campava in diversi mari è oceani di u mondu, ma oghje a so presenza hè cunnisciuta solu in Oceania, principalmente in l'isula di Tasmania. In questu, si nutrisce di picculi invertebrati chì si trovanu nantu à u fondu oceanu, hè digià cunsideratu cum'è un animale praticamente benticu è e so alette pettorali in forma di mani sò aduprate per spustassi attraversu u sustratu marinu à circà preda.

Allora, avete mai vistu un pesce stranu cusì raru cum'è questu?

Altri pesci rari in u mondu

A grande diversità di pesci chì si trovanu in mari, oceani è acque dolci di u mondu ci permette di vede numerose spezie uniche. Ancu cusì, ùn cunniscimu sempre micca tutte e spezie chì abitanu l'ambiente acquaticu, eccu perchè hè impussibile sapè quale sò i pesci i più rari di u mondu. Quelli di sopra facenu parte di i pesci rari cunnisciuti finu à oghje è, sottu, mostremu altri di i pesci i più rari di u mondu:

  • Grande-Swallower o Black-Swallower (Chiasmodon niger)
  • Poisson lanterne (spinulosa centrophryne)
  • Pescia d'ascia marmorizzata (Carnegiella strigata)
  • Pesci-leone (Pterois antennata)
  • Fiume Needlefish (Potamorrhaphis eigenmanni)
  • Hypostomus plecostomus
  • Cobitis vettonica
  • batfish (Ogcocephalus)
  • Poisson viola (rhinobatos rhinobatos)