Li piace à i misgi a musica?

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 12 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 23 Ghjugnu 2024
Anonim
VIPER AGENT COLLECTION - VALORANT
Video: VIPER AGENT COLLECTION - VALORANT

Cuntenutu

si à i misgi li piaci o micca a musica hè una quistione chì hè spessu ripetuta trà l'amatori di i misgi, è grazia à numerosi studii è esperimenti scientifichi hè pussibule risponde chjaramente chì: à i misgi li piace à sente certi tipi di musica.

L'amatori di i ghjatti sanu chì i soni forti spessu disturbanu i felini, ma perchè hè? Perchè certi sonu sì è altri nò? I soni emessi ponu esse ligati à i gusti musicali?

In PeritoAnimal risponderemu à tutte e vostre dumande nantu à u tema, continuemu à leghje è scopre: Li piace à i misgi a musica?

l'arechja di u ghjattu

A lingua preferita di i felini hè l'odore è hè per quessa chì si sà chì preferiscenu i signali odorosi per cumunicà. Tuttavia, utilizanu ancu un linguaghju sanu cù, secondu l'esperti, finu à dodici soni diversi, chì spessu ponu solu differenzà trà di elli.


Inutile, i misgi anu una orella più sviluppata di l'omu. Micca fisicamente, ma in u sensu di l'audizione, rilevanu i soni chì noi umani spessu ùn avemu mai nutatu. U so universu varieghja da un soffiu ronroncu zitellinu à i mughji è i sbuffi di l'adulti in pienu cunflittu. Ognunu di elli accade secondu una durata è una frequenza, chì sarebbe l'intensità sonora in a so misura, attraversu l'ertz.

Avà andemu à una parte più scientifica per spiegà questu, perchè serà utile per capisce e reazioni di i vostri animali è determinà se i gatti amanu a musica. Hertz hè l'unità di frequenza di un muvimentu vibratore, chì in questu casu hè un sonu. Eccu un breve riassuntu di e gamme chì ste sfarente spezie ponu sente:

  • Falena di Cera: l'audizione di più alta qualità, finu à 300 kHz;
  • Delfini: da 20 Hz à 150 kHz (sette volte quellu di l'omu);
  • Pipistrelli: da 50 Hz à 20 kHz;
  • Cani: da 10 000 à 50 000 Hz (quattru volte di più cà noi);
  • Gatti: da 30 à 65.000 Hz (spiega assai, nò?);
  • Omi: trà 30 Hz (u più bassu) à 20.000 Hz (u più altu).

Interpretazione di i soni da i misgi

Avà chì sapete più nantu à questu sughjettu, site più vicinu à sapè a risposta se à i misgi li piace a musica. Tù soni più alti (vicinu à 65 000 Hz) currispondenu à e chjame di i cuccioli da e mamme o i fratelli, è u soni più bassi (quelli cù menu Hz) currispondenu di solitu à i misgi adulti in statu d'alerta o minacciosa, cusì ponu suscità inquietudine quandu sò ascoltati.


In quantu à u meow di u misgiu, chì à u stupore di parechji lettori ùn face micca parte di u ripertoriu di cumunicazione cù e spezie, hè solu un sonu di cumunicà cun noi. U meow di u ghjattu hè una invenzione di domesticazione d'animali attraversu a quale ponu cumunicà cù l'omu. Questi soni sò voci corte da 0,5 à 0,7 seconde è ponu ghjunghje à 3 o 6 secondi, secondu a necessità di esse risposta. A 4 settimane di vita, in casu di fretu o di periculu, ci sò e chjame di i zitelli. Sicondu alcuni esperti spezializati in questu sughjettu, i chjami friddi si producenu finu à 4 settimane, postu chì ponu esse poi termoregulati da soli, è tendenu à esse più acuti. I meow di a solitudine sò più longhi in durata, cum'è s'ellu si tratti di un tonu mantenutu, è i meows di confinimentu anu un tonu più bassu.

u ronronnu hè di solitu listessu in tutte e tappe di a vita, ùn cambia, à u cuntrariu di e chjame di i zitelli chì spariscenu dopu à un mese di vita per fà piazza à u meuliu. Ma queste serianu e forme di cumunicazione chì i misgi anu secondu a situazione, ma avemu ancu i murmuri è i grugniti, chì sò toni più bassi, attraversu i quali indicanu una minaccia o chì si sentenu intrappulati.


Hè impurtante di amparà à interpretà i soni di i nostri felini per capisce a lingua, ciò chì volenu trasmette è, in questu modu, cunnosce li megliu ogni ghjornu. Per quessa, ùn mancate micca u nostru articulu nantu à u linguaghju di u corpu di i misgi.

Musica per i misgi: chì hè a più adatta?

Parechji scentifichi di cumpurtamentu animali anu cuminciatu à riplicà i soni di i misgi per furnisce i misgi cù "musica di ghjattu". A musica adattata à e specie hè un generu basatu annantu à a vocalizazione naturale di u misgiu cumbinata cù musica in a listessa gamma di frequenza. U scopu di stu studiu era di aduprà a musica cum'è una forma di arricchimentu uditivu per un arechja micca umana è, secondu studii, hà dimustratu di esse assai riesciuta.[2].

Hè pussibule truvà alcuni artisti, principalmente da musica classica chì offrenu musica specifica per cani è misgi, per esempiu u musicante americanu Félix Pando, hà fattu adattazioni di canzoni di Mozart è Beethoven cù u titulu di "musica classica per cani è misgi" chì pò esse scaricatu da Internet, cum'è parechji altri tituli. Duvete scopre chì sonu piace u più à u vostru animale domesticu è pruvà à rende u più felice pussibule quandu ascultate musica. Se site interessatu à creà un ambiente megliu per a vostra figa, fighjate u nostru video di YouTube cun musica per i misgi:

Musica per tutte l'arechje

L'umani si rilassanu cù soni armonii, ma i felini anu sempre dubbi. Ciò chì ne simu certi hè chì a musica assai forte sottulinea è rende i misgi nervosi, mentre a musica dolce li rende più rilassati. Dunque, quandu pensate à aduttà un gattu è quandu face parte di a vostra famiglia, pruvate tuttu ciò chì hè pussibule per evità soni forti.

In breve, i gatti li piaci a musica? Cum'è hè statu dettu, li piace a musica dolce, cum'è a musica classica, chì ùn disturbanu micca u so benessere.Per amparà di più nantu à u mondu felinu, fighjate st'articulu di PeritoAnimal "Gato meowing - 11 sons and their meanings".