Cumu uttene un misgiu per abituassi à un altru misgiu

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 13 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 23 Ghjugnu 2024
Anonim
Cumu uttene un misgiu per abituassi à un altru misgiu - Animali
Cumu uttene un misgiu per abituassi à un altru misgiu - Animali

Cuntenutu

L'intruduzioni di a novu felinu in casa hè qualcosa assai cumunu trà i pruprietarii di ghjatti, tuttavia, quella maghjina idillica di parechji misgi felici spessu si trasforma in una realità di colpi, cacciate, lotte è stress. A causa di a natura di e spezie, ùn hè micca sempre faciule d'andà prestu è piacevuli.

In questu articulu di PeritoAnimal, vi spiegheremu cumu fà un misgiu abituassi à un altru, parlendu in dettu di ciò chì ci vole à cunsiderà prima di l'adopzione per assicurà una bona relazione, è cumu agisce quandu dui misgi campanu dighjà inseme è si presentanu cunflitti.


Cumu sceglie un secondu gattu?

Hè perfettamente capibile chì puderete vulete aduttà un gattu basatu annantu à a so età o caratteristiche fisiche. Tuttavia, hè di primura piglià in contu u caratteru specificu di l'individuu per assicurà una bona cunvivenza. Serà impurtante di dumandà à u rifugiu o à a casa d'accuglienza se u ghjattu hè socializatu currettamente, altrimenti hè assai probabile ch'ellu ùn sappia micca a lingua felina è dimostra timore o aggressione à u vostru felinu. Dumandate ancu nantu à i livelli di attività di u misgiu o i bisogni di ghjocu, frà altre dumande, à sapè s'elli seranu cumpatibili ghjornu à ghjornu.

Un gattu anzianu chì hà bisognu di assai calmu è tranquillità sperimenterà facilmente u stress se adoprate un gattinu esigente è attivu. In listessu modu, i misgi chì anu un ligame assai strettu cù i so pruprietari è chì mostranu appena un interessu à ghjucà si senteranu assai scomodi in presenza di un felinu chì vole constantemente cumincià à ghjucà.


Cumu intruduce un novu gattu in casa

Una volta sceltu u cumpagnu perfettu, duverete procedere adattendu a casa per i misgi, piazzendu scaffali, culle o un raschiattu da pudè spustassi in un locu sicuru ogni volta chì si sentenu scomodi. Duvete ancu assicurà chì u novu felinu abbia i so propri utensili: ciotole, biancheria, scatula di littera è raschettu.

Per assicurà un ambiente favorevule, pudete ancu aduprà feromoni calmanti di i misgi, chì sò copie sintetiche di i feromoni naturali chì i misgi liberanu à i so gattini chì furniscenu benessere è rilassamentu per tutti i gattini.

Intruduce i misgi

Una volta chì tuttu hè prontu, duvete piglià u vostru novu gattu in casa in una scatula rigida di trasportu. Ùn lasciate mai u ghjattu allentatu in casa appena ghjunghje, postu chì questu pò causà corsa, nervosità è favurisce l'apparizione di cumpurtamentu aggressivu.


Pudete aduprà u Metudu di 15 ghjorni, chì cunsiste à cumincià cù i dui animali in casa, separati è senza a pussibilità di fà ancu cuntattu visuale.

A prima iniziativa di cunvivenza serà di mischjà l'odori. Pudete cambià l'accessori o simpricimenti tuccà un gattu è lascia chì l'altru vi sbuffa, è vice versa. Cuntinuà cù questi scambii finu à chì ùn ci sia reazione negativa da i dui misgi.

A prossima fase hè visuale, è in questu pudete dighjà permettere à l'animali di vede si attraversu un bichjeru, o tenendu unu di elli in una scatula di spedizione, per circa 10 o 15 minuti. Se unu di elli ùn hè micca cunfortu, finite u cuntattu è pruvate à novu finu à chì e reazzioni sò positive. Da offre trattà o carezze crea un ambiente bonu, chì permette à un ghjattu d'associà sentimenti pusitivi cù l'altru.

Infine si pò lascia li sparte un spaziu, sempre in a vostra presenza per pudè separalli à u minimu segnu di cunflittu. Ogni misgiu duveria avè a so propria scatula di litteru, alimentatore, raschiatore, ecc. Questi articuli devenu esse facilmente accessibili per voi dui.

Perchè u mo misgiu ùn accetta micca un altru misgiu?

i misgi sò animali territuriali è usi. Li piace à campà in un ambiente immutabile è avè u so propiu spaziu è risorse. Hè cusì, u vostru lettu, a vostra scatula di littera, u vostru alimentatore, ecc. È mentre hè pussibule chì u vostru misgiu sia un animale assai socievule è accetta vulinteri a cumpagnia di un secondu individuale, u più cumunu hè ch'ellu sia scuntentu cù l'arrivu di un altru ghjattu in u so territoriu.

Ellu manifesterà agendu contr'à u novu ghjuntu cù una intensità più grande o minore, o sviluppendu un quadru di stress. In u primu casu, l'ostilità serà evidente. D’altronde, in u secondu, pò passà inosservatu, postu chì ùn ci sò attacchi diretti contr’à u novu misgiu. Mentre questu hè un prublema significativu, in tuttu l'articulu guarderemu cumu uttene un gattu abituatu à l'altru.

U mo misgiu ùn accetta micca un antru gattinu

Se introducite un novu gattu in casa senza alcuna precauzione, hè più cumunu di assiste à sintomi di non accettazione in i dui misgi, cum'è i seguenti:

  • U ghjattu sbuffa per u gattinu novu o viceversa, è questu hè di solitu u segnu più cumunu. In certi casi, l'ostilità si riduce à questu gestu, o à u più, u misgiu grugnulerà à u novu gattinu.
  • Altri segni di ostilità seranu zampa, fighjà, o impedisce l'accessu cibu, scatula di littera o spazii di riposu.
  • Ci sò ancu i misgi chì reagiscenu stressendu. Parenu chì si ignoranu è si ritiranu, si piattanu, smettenu di manghjà, si puliscenu eccessivamente finu à u puntu di perde i capelli, ecc. Tuttu què descrive un scenariu di stress.
  • In i casi i più gravi, u misgiu attacca u gattinu novu, o viceversa. Fortunatamente, questu ùn hè micca u cumpurtamentu più cumunu, ma ci sò misgi chì ùn ponu mancu vede un altru misgiu. In questi casi, rimarcherete un linguaghju corporeu assai specificu: arechje troppu vicine à a testa, daretu o à fiancu, corpu appiccicatu, coda alzata, zuffi, grugniti, ringhji, è altri segni d'avvertimentu. In i casi i più gravi, a coda si alzarà è u ghjattu attaccherà mentre emette putenti meuli.

Hè impurtante di sapè chì e reazzioni aggressive trà i misgi ùn dipendenu micca di u sessu o di l'età di quelli implicati.. Cusì, pò benissimu esse un misgiu chì sbuffa, ringuleghja o attacca, è un gattinu di qualchì mese pò esse vittima di sta situazione.

Tuttavia, duvete sapè chì ancu in situazioni gravi quant'è l'attacchi ponu esse, hè pussibile redirigisce a situazione è abituà un misgiu à un antru ghjattinu.

Quantu ci vole à un gattu per abituassi à l'altru?

Avà chì avemu vistu cumu uttene un gattu à l'altru, hè impurtante tene à mente què ùn pudemu micca stabilisce scadenze fisse per finalizà queste dumande di presentazione, chì queste devenu esse adattate à e reazioni di ogni misgiu. Duvete seguità i passi spiegati è passà à a prossima solu quandu i dui misgi sò cunfurmati cù a nova situazione. U prucessu pò piglià ghjorni o settimane, è hè impurtante chì abbiate pazienza, cume pruvà à avanzà pò causà stress à l'animali è finiscenu per ritardà a coesistenza.

Cume corregge a gelosia trà i misgi?

Alcuni prublemi trà i misgi, cum'è quelli chì avemu descrittu, sò interpretati da certi caregivers cum'è ghjilosu in i misgi, ma a verità hè chì i misgi ùn sò micca stati pruvati capaci di sprime stu sintimu. À u cuntrariu, e lite trà i misgi chì si sò appena incontrati sò spiegate da e caratteristiche cumportamentali di i felini. In questu modu, queste supposte "gelosie" sò corrette seguendu linee guida chì migliuranu u benessere di i dui individui è chì favurizanu una bona associazione trà elli.

Cumu migliurà a coesistenza trà parechji misgi

Per finisce l'articulu, spartemu qualchi cunsiglii di basa chì ogni pruprietariu di animali domestici duveria sapè per fà passà dui misgi:

  • Aduprate sempre u rinfurzamentu pusitivu (carezza, parolle, ghjoculi ...) per chì u ghjattu associeghja a prisenza di l'altru in modu pusitivu. À u cuntrariu, evite di utilizà a punizione, postu chì questu pò fà chì u felinu assucieghja negativamente a presenza o l'accostu di l'altru misgiu. Ancu se ci sò cunflitti, ùn duvete micca urlà, "punisce" o rimpruverà i misgi. Pruvate di separalli cun calma è ferma.
  • Assicuratevi chì tutti i felini abbianu i so propri accessori è i so lochi per ritruvassi quandu si sentenu impauriti, incomodi o cercanu rassicuranza.
  • Aduprate un diffusore di feromone sinteticu per aiutà à migliurà u benessere di l'individui è à creà un ambiente più cunfortu. Basta plug it in una presa ùn si pò truvà sottu à alcun mobulu, luntanu da e finestre è e porte, in a stanza induve passanu u più tempu. In circa 7 ghjorni cumincierete à vede l'effettu nantu à i vostri misgi, vale à dì a riduzzione di cunflitti è signali ostili.
  • Se e lotte serie continuanu à accade è nisuna di e misure prese sembra funzionà, cunsultate un veterinariu specializatu in etulugia per escludere i prublemi di salute è ghjunghje à un diagnosticu di comportamentu accuratu.
  • Puderete ancu cunsiderà, cù a guida di u vostru veterinariu di fiducia, sterilizà masci adulti, cum'è studii indicanu chì l'agressione hè ridutta in u 53% di i casi, l'evasione in u 56% è a marcatura in u 78%.[2].