Cetacei - Significatu, Tipi è Caratteristiche

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 16 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Sittembre 2024
Anonim
Cetacei - Significatu, Tipi è Caratteristiche - Animali
Cetacei - Significatu, Tipi è Caratteristiche - Animali

Cuntenutu

i cetacei sò i Animali marini u più famosu per via di a so presenza in storie è leggende antiche. Sò animali chì anu sempre suscitatu un grande interessu da l'omi umani. St’animali sò, in generale, grandi scunnisciuti chì, à pocu à pocu, spariscenu senza chì apparentemente fessimu nunda.

In questu articulu di PeritoAnimal, parleremu di cetacei - ciò chì sò, e so caratteristiche, induve campanu è altre curiosità. Vulete sapè di più nantu à questi abitanti di u mare prufondu? Continuate à leghje!

chì sò i cetacei

L'ordine di i cetacei hè cumpostu di dui subordini, u mistiche, furmatu da e balene barbute, è u odontocetes, cumpostu di cetacei dentati, cume i caccia baleni, delfini è orche.


L'evoluzione di i cetacei hà purtatu à una similitudine trà sti dui subordini vivi, essendu u risultatu di cunvergenza evolutiva. E caratteristiche strutturali cumuni trà i dui gruppi, cume a forma di u corpu, a pusizione di a narice o di u spiraculu sopra à a testa, l'assenza di corde vocali è a forma simile di i pulmoni, suggerenu chì queste spezie anu evolutu da diversi antenati à animali assai simili à l'altri.

Dunque, i mammiferi cetacei sò animali pulmonari chì abitanu i nostri mari è oceani, ancu se certe spezie campanu in i fiumi.

Caratteristiche di i cetacei

I Cetacei sò carattarizati da a so anatomia, morfologia, fisiologia è habitat. E caratteristiche principali di i cetacei sò:


  • Mustranu un gamma di massa di corpu eccezziunale largu chì influenza u so almacenamentu di l'ossigenu è e capacità di utilizzazione. Quista impedisce l'ipossia o a mancanza di ossigenu in i vostri tessuti.
  • Durante a immersione, u to core svia u sangue à u to cerbellu, pulmoni è musculi per permette a natazione è u funziunamentu cuntinuu di u corpu.
  • A trachea hè più corta chè in mammiferi terrestri è ùn cumunicheghja micca cù l'esofagu. Hè cunnessu à u spiraculu, induve assorbiscenu è espulsanu l'aria.
  • avè grandi reservorii di grassu per prevene l'ipotermia quandu si tuffa à grande prufundità.
  • u furmatu idrodinamicu di u vostru corpu permette una maggiore velocità di nuoto è prevene i danni da grandi cambiamenti di pressione.
  • ùn anu micca accordi vucali. Invece, anu un organu chjamatu melone chì utilizanu per cumunicà o caccia. echolocation.
  • Avè pelle assai spessa u so stratu u più esterno, l'epidermide, hè continuamente rinnuvatu à grande velocità.
  • À a nascita, i cuccioli anu u pelu, ma questu sparisce dopu à qualchi mesi di vita.
  • U numaru di pinne dipende da e spezie, ancu s'elle anu tutte pinne pettorali è caudali.
  • Alcune spezie anu denti, tutte di listessa dimensione è forma. Altri anu barba chì usanu per filtrà l'acqua.

induve campanu i cetacei

L'abitat di i cetacei hè u ambiente acquaticu. Senza ellu, a so pelle si seccarà è si ne more. Alcuni cetacei campanu in acque circumpolari, per esempiu a balena beluga (Delphinapterus leucas) o a balena narvale (Monodon monoceros), cusì sò adattati à basse temperature. Altri anu una distribuzione più tropicale, cum'è a balena pilotu à alette longhe (Globicephala melas) è a balena pilotu à alette corte (Globicephala macrorhynchus).


Alcuni di sti animali campanu in acqua dolce è sò spezie di cetacei assai minacciati, principalmente per via di l'inquinamentu di i fiumi, di a custruzzione di e dighe è di a caccia discriminata. A lista di i cetacei chì campanu in i fiumi hè:

  • Delfinu bolivianu (Inia boliviensis)
  • Dauphin Araguaia (Inia araguaiaensis)
  • Delfinu rosa (Inia geoffrensis)
  • Focene (Pontoporia blainvillei)
  • Baiji (vexillifer lipos)
  • Indo-delfinu (platanistu minore)
  • Delfinu Ganges (platanistu gangeticu)

A grande maggioranza di i cetacei fà migrazioni annuali da i so lochi d'alimentazione à i so lochi di ripruduzzione. Questu hè u mumentu quandu questi animali sò più prutetti.

In l'immagine pudemu vede un boto rosa:

Tipi di cetacei

I cetacei sò classificati in dui grandi gruppi: tù mistiche è u stuzzicadenti.

1. Mistichi

i mistichi, cumunimenti chjamati baleni, sò menu numerosi è sò carattarizati principalmente per avè piatti à barba invece di denti. Sò animali di dimensioni tamante chì abitanu di solitu in acqua fredda. Alcune di e so spezie ùn sò state viste durante l'osservazioni di cetacei da decine d'anni. E spezie più cumuni di misticiti sò:

  • Balena Franca Pacifica (Eubalaena japonica)
  • Balena Groenlandese (Balaena mysticetus)
  • Balena Finale (Balaenoptera physalus)
  • Balena blu (Balaenoptera musculus)
  • balena a gobba (Megaptera novaeangliae)
  • Balena grisa (Eschrichtius robustus)
  • Balena Franca Pigmeo (Caperea marginata)

In l'imaghjina pudemu vede una Balena Fin:

2. Odontoceti

Odontoceti sò cetacei cù denti veri, in numeru più grande o minore. Sò assai numerosi è includenu una bona varietà di spezie. Sò tutti animali carnivori. E spezie più cunnisciute di odontoceti sò:

  • Balena Longfin Pilot (Globicephala melas)
  • Dolphin meridionale (Lagenorhynchus australis)
  • Orca (orcinus orca)
  • Delfinu à strisce (stenella coeruleoalba)
  • Delfinu tondulinu (Tursiops truncatus)
  • Delfinu di u latu biancu di l'Atlanticu (Lagenorhynchus acutus)
  • Twilight Dolphin (Lagenorhynchus obscurus)
  • Focu (Phocoena phocoena)
  • Vaquita (Phocoena sinus)
  • Porcu di vetru (Phocoena Dioptrica)
  • Cachalota (Physeter macrocephalus)
  • Sperma Pigmeu (kogia breviceps)
  • Sperma nanu (Kogia sima)
  • Balena à beccu di Blainville (Mesoplodon densirostris)
  • Balena Gervais Beaked (mesoplodon europaeus)
  • Balena à beccu di Gray (mesoplodon grayi)

In l'imaghjina pudemu vede una balena pilotu cumuna:

Se vulete leghje più articuli simili à Cetacei - Significatu, Tipi è Caratteristiche, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezione Curiosità di u mondu animale.