Animali d'Oceania

Autore: John Stephens
Data Di Creazione: 22 Ghjinnaghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 29 Ghjugnu 2024
Anonim
Super Miglior Film D’azione Completo In Italiano 2022 | Selvaggio | Film Finzione D’avventura
Video: Super Miglior Film D’azione Completo In Italiano 2022 | Selvaggio | Film Finzione D’avventura

Cuntenutu

L'Oceania hè u più chjucu cuntinente di a pianeta, in u quale nisunu di i 14 stati sovrani chì ne facenu parte ùn anu cunfini terrestri, hè dunque un cuntinente chjamatu tippu insulare. Hè distribuitu in l'Oceanu Pacificu è hè cumpostu di paesi cum'è l'Australia, a Nova Guinea, a Nova Zelanda è altri arcipelaghi.

Chjamatu Novu Mondu, postu chì u cuntinente hè statu "scupertu" dopu à u Novu Mondu (America), l'Oceania spicca per i so animali endemichi, postu chì più di l'80% di ognunu di i gruppi di spezie sò uriginali di ste isule. Vi invitemu à cuntinuà à leghje st'articulu PeritoAnimal è cusì amparà di più animali da oceania.

kiwi cumunu

U kiwi cumunu (Apteryx australis) hè un acellu chì raprisenta u Simbulu naziunale di a Nova Zelanda, da induve hè endemicu (nativu di quella regione). Ci hè parechje spezie in u gruppu di u kiwi, una di elle hè u kiwi cumunu. Hà una dimensione chjuca, righjunghjendu circa 55 cm, cù u beccu longu è finu, è si caratterizeghja per pone un ovu relativamente grande in relazione à a so misura.


Si sviluppa in diversi tippi di abitati, da dune di sabbia custiere à fureste, machje è prati. Hè un acellu onnivuru chì cunsuma invertebrati, frutti è foglie. Oghje hè classificatu in a categuria vulnerabile quandu si parla di minaccia di estinzione per via di l'impattu chì e pupulazioni patite da i predatori anu intruduttu in u paese.

Kakapo

U kakapo (Strigops habroptilus) hè un acellu endemicu particulari di a Nova Zelanda, chì face parte di u gruppu di i psittaciformi, è hà a notorietà di esse l'unicu di u so gruppu chì ùn hè micca capace di vulà, in più di esse u più pesante di tutti. Hà abitudini di notte, a so dieta hè basata nantu à foglie, steli, radiche, frutti, nettaru è semi.


Kakapo cresce in una larga varietà di tippi di vegetazione in a maiò parte di l'isule di a regione. hè in periculu criticu per via di i predatori, principarmenti intrudutti, cum'è stoats è topi neri.

Tuatara

U tuatara (Sphenodon punctatus) hè una sauropsid chì, ancu s'ellu hà un apparenza simile à quella di l'iguanas, ùn hè micca strettamente ligata à u gruppu. Hè un animale endemicu di a Nova Zelanda, cù caratteristiche uniche, cum'è u fattu chì ùn hè mancu appena cambiatu dapoi u Mesozoicu. Inoltre, hè assai durabile è tollerà basse temperature, à u cuntrariu di a maggior parte di i rettili.


Hè prisente in isule cù scogliere, ma si pò truvà ancu in vari tippi di fureste, sottoboschi è prati. U vostru statutu hè attualmente cunsideratu pocu inchietante, ancu se in u passatu l'introduzione di topi hà toccu a pupulazione. L'alterazione di l'habitat è u cummerciu illegale tendenu ancu à influenzà st'animali d'Oceania.

ragnu vedova nera

A Vedova Nera Spider (Latrodectus hasselti) é uriginariu di l'Australia è di Nova Zilanda, campendu principalmente in e zone urbane. Hà a particularità di esse velenoso, capace di inoculà una neurotossina chì, malgradu l'effetti avversi annantu à a persona colpita, ùn hè micca letale.

Hè una piccula ragnola, cù masci chì varieghjanu da 3 è 4 mm mentre chì e femine ghjunghjenu 10mm. Hà abitudini di notte è si nutrisce principalmente d'insetti, ancu s'ellu pò intrappulà animali più grandi cum'è roditori, rettili è ancu picculi acelli in e so reti.

Diavule Tasmanianu

U Diavule Tasmanianu (Sarcophilus harrisii) hè unu di l'animali Oceaniani i più pupulari in u mondu per via di i famosi disegni Looney Tunes. A spezia appartene à l'ordine di mammiferi marsupiali endemichi di l'Australia, essendu cunsiderata cum'è più grande marsupiale carnivore attualmente. Hà un corpu robustu, simile in apparenza à un cane, chì pesa in media 8 chilò. Si nutrisce di manera feroce di l'animali chì caccia, ma cunsuma ancu a carrion.

St'animali hà un odore sgradevole, di solitu hà abitudini solitarie, pò corre à grande velocità, scalà l'arburi è hè un bon natatore. Si sviluppa specificamente in l'isula di Tasmania, in praticamente tutti l'habitati dispunibili in a regione, eccettu e zone più alte. A spezia hè in a categuria di in periculu, principalmente per soffre di una malattia cunnisciuta cum'è tumore faciale di u Diavulu Tasmanianu (DFTD), in più di a frequenza di esse attrachjata è di caccia diretta.

Ornitorincu

L'ornitorincu (Ornithorhynchus anatinus) hè una di e spezie attuali di monotremi, chì currisponde à i pochi mammiferi chì ponenu ova, è hè ancu unica in u so genaru. L'ornitorgu hè un altru animale di l'Oceania, specificamente d'Australia. Hè un animale assai particulare perchè hè velenoso, semi-acquaticu, cù un beccu cum'è anatra, a coda di castor è e zampe simile à a lontra, dunque hè una cumbinazione chì sfida a biologia.

Si pò truvà in Victoria, Tasmania, Australia Meridionale, Queensland è u Novu Galles di u Sud, crescendu in corsi d'acqua cum'è corsi d'acqua o laghi pocu prufondi. Passa a maiò parte di u so tempu in acqua per nutrisce o in e tane chì custruisce in terra. hè guasi minacciata di estinzione, per via di l'alterazione di i corpi d'acqua per via di a sicchia o di modifiche antropogene.

Koala

U koala (Phascolarctos Cinereus) hè un endemismu marsupiale di l'Australia, truvatu in Victoria, Australia Meridionale, Queensland, New South Wales. Hè l'unicu membru di a famiglia Phascolarctidae, essendu un animale facilmente identificatu da u so aspettu carismaticu, caratterizatu da mancanza di coda, cù a testa è u nasu maiò è l'arechje arrotondate coperte di peli.

U so manghjà hè folivore, cù abitudini arburiche. Hè situatu in fureste è terre duminate da l'eucaliptu, a principale spezia nantu à a quale si basa a so dieta, ancu se ne pò cuntene d'altri. Si tratta di altri animali di l'Oceania chì, per disgrazia, sò in un statu di vulnerabilità per via di l'alterazione di u so habitat, chì li face suscettibili à predatori è malatie.

foca di pelliccia australiana

U focu australianu di pelliccia (Arctocephalus pusillus doriferus) hè una spezia di u gruppu Otariidae, chì include mammiferi chì, malgradu esse altamente adattati à a natazione, à u cuntrariu di e foche, si movenu cù agilità ancu in terra. Questu chì face parte di u animali da oceania hè una sottuspezia uriginaria d'Australia, chì si trova specificamente trà a Tasmania è Victoria.

I masci sò assai più grandi di e femine, righjunghjendu un pesu massimu di 360 chilò, chì li face i più grandi lupi di mare. U focu australianu di pelliccia si nutrisce soprattuttu in zone bentiche, cunsumendu un gran numeru di pesci è cefalopodi.

Taipan-do-interni

U taipan-do-interior o taipan-western (Oxyuranus microlepidotus) hè cunsideratu u sarpu u più velenosu di u mondu, cù un velenu chì supera a tossicità di u cobra o di u serpente à sonagli, postu chì in una sola morsa ci hè abbastanza velenu per tumbà parechje persone. Hè endemicu di l'Australia Meridionale, Queensland è u Territoriu di u Nordu.

Malgradu a so letalità, ùn hè micca aggressivu. Si ritrova in terreni scuri cù a presenza di crepe, resultanti da u traboccu di corpi d'acqua. Si nutrisce principalmente di roditori, acelli è gechi. Ancu se u so statutu di cunservazione hè cunsideratu pocu inchietante, a dispunibilità alimentaria pò esse un fattore chì tocca a spezia.

pisci salamandru

Un altru animale di l'Oceania hè u pesciu salamandru (Lepidogalassie Salamandroidi), una spezia di Pesci d'acqua dolce, senza abitudini migratori è endemichi in Australia. di solitu ùn supera micca 8 cm longu, è hà una particularità: a so pinna anale hè stata mudificata per permette u sviluppu di a fecundazione interna.

Di solitu si trova in corpi d'acqua pocu prufonde chì sò stati acidificati da a presenza di tannini, chì tintanu ancu l'acqua. U pesciu salamandru hè in in periculu per via di cambiamenti causati da u cambiamentu climaticu in i mudelli di precipitazione, chì influenzanu i corpi d'acqua induve vive. Inoltre, l'incendii è altri cambiamenti in l'ecosistemi influenzanu a tendenza di a populazione di a spezia.

Altri animali da Oceania

Quì sottu, vi mostremu un elencu cù altri animali da Oceania:

  • Takahe (porphyrio hochstetteri)
  • Canguru Rossu (Macropus rufus)
  • volpe volante (Pteropus capistratus)
  • Canna da zucchero (petaurus breviceps)
  • Canguru di l'arburu (Dendrolagus goodfellowi)
  • Echidna à musu cortu (tachyglossus aculeatus)
  • Dragon marinu cumunu (Phyllopteryx taeniolatus)
  • Lucertola linguetta blu (tiliqua scincoides)
  • Cockatiel (Nymphicus hollandicus)
  • Tartaruga marina australiana (Depressione Natator)

Se vulete leghje più articuli simili à Animali d'Oceania, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezione Curiosità di u mondu animale.