Tipi di pipistrelli è e so caratteristiche

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 18 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 23 Ghjugnu 2024
Anonim
Villaggio neolitico di Murgia Timone | La città dei Sassi, Matera
Video: Villaggio neolitico di Murgia Timone | La città dei Sassi, Matera

Cuntenutu

U bat hè unu di i pochi mammiferi volanti. Si caratterizeghja per avè un picculu corpu è ale longhe cù membrane stese. Si ponu truvà in tutti i cuntinenti, eccettu l'Antartide è alcune isule in Oceania, cusì ci sò diverse spezie cù e so peculiarità.

Vulete scuntrà u tippi di pipistrelli? In questu articulu di PeritoAnimal, vi parleremu di e spezie chì esistenu, e so caratteristiche è altre curiosità. Continuate à leghje!

Caratteristiche di i pipistrelli

A causa di a grande varietà di spezie esistenti, a morfologia di u corpu di i pipistrelli pò varià. Tuttavia, ci sò alcune caratteristiche di i pipistrelli chì tutti spartenu, cume avè u corpu cupertu cù un stratu assai cortu di capelli chì furnisce prutezzione, sia in ambienti umidi sia contru e basse temperature. Quasi tutti i pipistrelli sò leggeri (eccettu u pipistrellu gigante) cum'è pesa un massimu di 10 chilò.


dita di fronte sti animali sò distinti da esse uniti da una membrana fina. Sta membrana li permette di vulà è cuntrullà a direzzione ch'elli piglianu cun più facilità. Quandu sbarcanu, u pieganu senza intoppu.

induve campanu i pipistrelli

In quantu à u so habitat, e diverse spezie di pipistrelli sò distribuitu in u mondu sanu, eccettu in alcune zone assai fredde. Hè cumunu di vedeli in lochi cù clima tropicale è temperatu, in particulare in e fureste, ancu s'elli sò ancu capaci di campà in deserti, savane, zone muntagnose è padule. Preferiscenu e grotte è l'arburi per ripusassi o hibernà, ma si ponu ancu truvà in scorni scuri di e case, crepe in muri è tronchi.

chì manghjanu i pipistrelli

L'alimentazione di i pipistrelli varieghja secondu e so spezie. Certi si nutriscenu solu di frutti, altri d'insetti o nettaru di fiori, mentre chì altri manghjanu picculi acelli, anfibi, mammiferi o sangue.


cumu cumunicanu i pipistrelli

I pipistrelli cumunicanu per mezu di una capacità assai particulare chjamata echolocation. Echolocation hè un sistema chì permette visualisate l'uggetti grazia à soni di frequenza assai bassa, postu chì a mazza emette urli chì ricochetanu questi oggetti è, quandu u sonu torna, sò capaci di deduce u so circondu.

I pipistrelli ùn sò micca animali cechi, à u cuntrariu di ciò chì parechje persone pensanu. Anu una visione capace di lucalizà u terrenu è percepisce certi periculi, ma hè à corta portata. Dunque, l'ecolucazione li aiuta à sopravvivere è à situassi più facilmente.

Tipi di pipistrelli è e so caratteristiche

Dopu avè rivedutu e caratteristiche di i pipistrelli chì sò cumuni à tutte e spezie, duvete sapè, cum'è l'avemu dettu, chì ci hè una larga varietà di tippi di pipistrelli. I più populari sò i seguenti:


  • bat di frutta
  • vampire bat
  • pipistrellu indianu
  • Bat di frutta egiziana
  • Filippinu Flying Bat
  • piccula pipistrella bruna
  • Kitti Pig's Nose Bat

Dopu, parleremu di tutte queste spezie è di e caratteristiche particulari di ognuna di elle.

1. Bat di frutta

U bat di frutta (Pteropus livingstonii), chjamatu ancu volpe volante bat, hà un capu simile à u capu di sti mammiferi. Stu tippu di pipistrellu hè divisu in parechje sottuspezie, chì righjunghjenu da 40 à 50 centimetri di lunghezza. Cum'è u so nome indica, essenzialmente si nutriscenu di frutti.

2. Bat Vampire

Un altru tipu di bat hè u vampire (Desmodus rotundusol), una spezia uriginaria di u Messicu, u Brasile, u Cile è l'Argentina. A differenza di u bat di frutta, si nutrisce di sangue d'altri mammiferi, Facendu un tagliu di circa 7mm in i so zanne per ottene. Di conseguenza, a preda pò soffre infezioni, parassiti è ancu cuntrae malatie cum'è a rabbia. In certe occasioni, pò nutrisce di sangue umanu.

Sta spezia si distingue per avè una coda corta, chì misura circa 20 centimetri è pesa 30 grammi.

3. Bat Indian

The Indian Bat (myotis sodalis) é da l'America di u Nordu. U so mantellu hà un culore brunu grisgiu, cù una frazzione di u troncu neru è un addome marrone chjaru. A so dieta hè basata annantu à insetti cum'è mosche, scarabeci è falene.

Questa hè una spezia sociable chì abita grandi colonie di pipistrelli, chì li permette di mantene u calore di u corpu. Hè in periculu di estinzione per via di a distruzzione di u so habitat.

4. Bat di frutta egiziana

U pipistrellu egizianu (Rousettus aegypticus) abita e grotte di l'Africa è di l'Asia, in particulare in India, Pakistan è Cipru. Hà un mantellu marrone scuru, chì diventa più chjaru nantu à u collu è a gola. Si nutrisce di frutti cum'è fichi, albicocche, pesche è mele.

5. Filippinu Flying Bat

Un tippu particulare di pipistrellu hè u pipistrellu volante filippinu (Acerodon jubatus), spezia caratterizata da a so grande dimensione, chì misura 1,5 metri, hè per quessa chì hè cunsiderata cum'è bat giganti, essendu dinò u più grande pipistrellu di u mondu. Abita in e fureste trupicali di e Filippine, induve si nutriscenu solu di frutti.

u batte gigante hè in periculu di estinzione, per via di a deforestazione di u so habitat naturale. Se vulete cunnosce altri animali di a giungla, ùn mancate micca questu articulu.

6. Pipistrellu marrone

O Myotis lucifugus, o pipistrellu di picculu marrone, si pò truvà in Messicu, in i Stati Uniti è in Alaska. Hà un mantellu marrone, grande arechje è un capu piattu. A spezia si nutrisce solu d'insetti. Cum'è u so nome indica, hè una spezia chjuca, dapoi pesa solu 15 grammi.

7. Kitti Bat's Nose Bat

Stu tipu di bat, u Craseonycteris thonglongyai, è u a più chjuca batta chì esiste, righjunghjendu solu 33 millimetri di lunghezza è pesendu solu 2 grammi. Abita in u sudeste di a Birmania è in a Tailanda uccidentale, induve stà in grotte di calce è in bacini idrici.