Tipi di becchi d'acelli

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 12 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Sittembre 2024
Anonim
Mario Kart 8 Deluxe ITA [Parte 17 - Acchiappamonete]
Video: Mario Kart 8 Deluxe ITA [Parte 17 - Acchiappamonete]

Cuntenutu

L'acelli anu parechje caratteristiche chì li rendenu assai attrattivi in ​​u regnu animale. Unu di elli hè a presenza di a beccu cornea chì face a parte più esterna di a bocca di st'animali. A diversità di l'altri animali vertebrati, l'acelli ùn anu micca denti è u so beccu hè una di e tante adattazioni chì permettenu u so grande successu in ambienti diversi.

A so volta, ci sò innumerevoli forme chì u beccu pò piglià è, contru à ciò chì si pò pensà, u beccu ùn hè micca esclusivu di l'acelli, postu chì hè prisente ancu in altri gruppi d'animali (ognunu cù e so caratteristiche), cum'è e tartarughe (Testudine), ornitorincu (Monotremata), polpu, calamaru è sepia (Octopoda). Cuntinuà à leghje stu articulu PeritoAnimal in quale parleremu di e caratteristiche è tippi di acelli beccu.


Caratteristiche di u beccu di l'acelli

L'acelli anu diverse adattazioni in u so corpu, una di e quali hè a struttura di i so becchi in quantu à a so evoluzione secondu u tippu di dieta ch'elli seguitanu, è ancu u so sistema digestivu. A dimensione, a forma è a forza di u beccu influenzeranu direttamente u dieta di l'acelli. Inoltre, e dimensioni di u beccu ponu varià leggermente, ciò chì pò ancu influenzà a percentuale di assunzione di alimenti.

U beccu di l'acelli, à so volta, inseme cù a lunghezza di e zampe è altri aspetti corporei, permette à st'animali esplurà ambienti è caratteristiche sfarenti. In più chì a so forma sia cundiziunata da l'alimentazione, u beccu serve ancu masci di certe spezie à attirà e femine, cum'è u casu di i tucani.

U beccu forma a struttura esterna di a bocca di l'acellu è, cum'è u restu di i vertebrati, hè cumpostu da una mascella inferiore è una mascella superiore, chjamata culmen è rivestita da un stratu cornea (cupertu in cheratina) chjamata ranphoteca. Sta struttura hè quella chì si vede da fora è, in più, ci hè una struttura interna chì a sustene da l'internu.


In più di u beccu di l'acelli, pudete esse interessatu à sapè un pocu di più nantu à e caratteristiche di sti animali in questu altru articulu nantu à e caratteristiche di l'acelli.

Chì sò i tippi di becchi d'acelli?

I becchi varienu assai in forma è, dunque, truvemu forme sfarente inde i tippi di acelli. Quì sottu sò alcuni di elli:

  • Curvatu è chjappu (cumunu in l'acelli rapaci)
  • in forma di lancia (tipicu di alcune acque acquatiche di pesca)
  • longu è magru (frà l'acelli à beccu longu sò limusini o insettivori)
  • grossu è cortu (presente in acelli granivori)

In queste categurie pudemu truvà acelli generalisti chì sò più pratichi per ottene l'alimentu è chì u beccu ùn hà micca una forma assai specifica. D’altronde, l’acelli spezializati anu una dieta assai specifica, è dinò a forma di u so beccu, chì pò avè una struttura assai spezializata. Hè u casu cù alcune spezie di colibrì.


In acelli spezializati, pudemu truvà una larga varietà di forme. Dopu, citaremu i gruppi principali.

Becchi di acelli granivori (o cunsumatori di sementi)

L'acelli granivori anu un beccu assai cortu ma robustu, chì li permette d'apre semi cù rivestimenti duri, è cusì sò l'acelli assai spezializati. Alcune di queste spezie, cum'è u passero (passageru domesticus), per esempiu, anu una punta corta, affusolata chì li permette tene è rompe i graneddi, un scopu chì riesce perchè, in più, e punte di u so beccu sò acute.

Altri acelli granivori anu beccu cù specializazione estrema, cum'è u beccu croce (Curvirostra loxia) chì, cum'è u so nome suggerisce, hà mandibule è mandibula intrecciate. Sta forma hè duvuta à a so dieta guasgi esclusiva, postu chì si nutrisce di coni (o frutti) di conifere, da i quali estrae semi grazia à u so beccu.

D’altronde, per esempiu, in a famiglia Fringillidae ci sò parechje spezie granivore chì anu u beccu robusta è spessa, cum'è u cardellinu cumunu (carduelis carduelis) è a palilla-de-laysan (Cantans telespiza), chì u beccu hè assai robustu è forte, è e so mascelle sò leggermente incrociate.

È parlendu di u beccu di l'acellu, in questu altru articulu PeritoAnimal vi scopre alcuni di l'acelli in periculu.

becchi acelli carnivori

L'acelli carnivori si nutriscenu d'altri acelli è d'altri animali o di carrion, anu becchi appuntiti è a mascella finita in un ganciu, cum'è questu li permette di strappà a carne di e so prede è impedisce ancu di fughje quandu sò catturati. Hè u casu di l'acelli rapaci di ghjornu è di notte (acule, falchi, civette, ecc.).

Puderanu ancu avè becchi longhi è forti, cum'è alcune acque acquatiche chì anu beccu largu è assai grande per catturà grandi quantità di pesci, cum'è u pellicanu (Pelecanus onocrotalus) o u toe-in (Balaeniceps rex), chì hà un beccu tamantu chì finisce in un ganciu acutu è cù u quale pò catturà altri acelli, cum'è l'anatre.

L'altucci anu ancu beccu adattatu per strappà a carne, ancu s'elli sò spazzatori, è grazia à u orli acuti è acuti, riescenu à apre e so zanne.

Trà i tippi di becchi d'acelli chì si spiccanu in u regnu animale per a so bellezza è chì sò ancu adattati per cunsumà prede animali ci hè u beccu di i tucani. Sti acelli sò assuciati à u cunsumu di frutti (chì facenu ancu parte di a so dieta), ma ponu catturà i discendenti di altri acelli o ancu picculi vertebrati cù a so punte serrate putenti.

becchi d'acelli frugivori

L'acelli frugivori anu ugelli corti è curvi, ma cù i punti acuti chì li permettenu d'apre u fruttu. Certe volte si nutriscenu ancu di semi. Per esempiu, parechji pappagalli, arane è perruchesi (ordine Psittaciformes) anu beccu assai robusti chì finiscenu in punti acuti, cù i quali ponu apre grandi frutti carnosi è ancu estrattà e parti commestibili di e sementi.

Cum'è l'accennatu, i tucani (ordine Piciformes), cù e so grande punte serrate imitendu i denti, ponu manghjà frutti di grande taglia è cù pelli spesse.

Altre spezie di dimensioni più chjuche, cum'è merli (genaru turdus), i warblers (sylvia) o qualchì tacchinu salvaticu (Crax fasciolatu, per esempiu) anu ugelli più corti è più chjuchi cù orli chì anu ancu "denti" chì li permettenu di manghjà frutti.

Becchi d'insectivori

I becchi di l'acelli chì manghjanu insetti sò carattarizati da l'esse magre è allungatu. Ci sò alcune variazioni in questa categuria, per esempiu, i picchi (ordine Piciformes). Anu un beccu acutu è assai forte chì s'assumiglia à un cincelu, cù u quale taglianu a corteccia di l'arburi in cerca di l'insetti chì campanu in elli. Questi acelli anu ancu un craniu cumpletamente adattatu per piglià colpi pesanti.

Altre spezie caccianu insetti in volu è i so becchi sò magre è un pocu curvatu, cum'è l'apicultore (Merops apiaster), o chjucu è un pocu più drittu, cum'è u tordulu (erithacus rubecula) o a tetta turchina (Cyanistes caeruleus). Altri anu più becchi pianu, cortu è largu, cum'è i swift (ordine Apodiformes) è e rondine (Passeriformes), chì sò cacciatori aerei.

becchi di litturale

L'acelli di costa sò di solitu acquatichi o campanu vicinu à l'acqua, postu chì ottenenu u so cibu da e zone umide. avè ugelli longhi, fini è assai flessibili, chì li permettenu di sottumette a punta di l'ugliu in acqua o in sabbia è circà u manghjà (picculi molluschi, larve, ecc.) lascendu l'ochji fora, senza a necessità di sottumette tutta a testa, cum'è per esempiu i calidris, i beccacci è i falopi (Scolopacidae).

Altri ugelli adattati per sta funzione sò longu è pianu, cum'è a cucchiaiata (piattaforma ajaja), chì vade à traversu acque prufonde in cerca di cibu.

Becchi d'uccelli nettarivori

U beccu di l'acelli nettarivori hè adattatu solu per suchjà u nettaru da i fiori. U beccu di l'acelli nectarivori hè assai finu è allungatu, in forma di tubu. Alcune spezie piglianu st'adattazione à un estremu perchè l'anu ugelli estremamente lunghi chì permettenu l'accessu à fiori chì altre spezie ùn ponu micca. Un bellu esempiu di acelli à beccu longu hè u colibri à bec picatu (ensifera ensifera), chì u beccu hè estremamente longu è curvatu in altu.

Becchi di Pollame

L'acelli filtri sò spezie chì abitanu ancu e zone inundate d'acqua è chì i becchi ponu avè varie forme. Anu certe adattazioni chì li permettenu filtrà l'alimentu da l'acqua è, in generale, anu beccu largu è curvatu in ghjò. Per esempiu, i fenicotteri (ordine Phoenicopteriformes) sò assai adattati per stu rolu. U so beccu ùn hè micca asimmetricu, postu chì a mascella suprana hè più chjuca di quella inferiore è hè quella cun mubilità. Inoltre, hè leggermente curvatu in ghjò è hà lamelle nantu à e quali hè cunservatu l'alimentu ch'ellu filtra.

Altri filtri alimentatori, cum'è anatre (ordine Anseriformes), anu ugelli più larghi è piatti chì anu ancu coperture per filtrà l'alimentu da l'acqua. In più, st'acelli ponu ancu cunsumà pesci, allora i so becchi sò dotati di picculi "denti" chì li permettenu di teneli quandu pescanu.

Avà chì site tuttu di i sfarenti tippi di becchi d'uccelli è avete vistu chì u beccu d'uccellu ùn hè micca tuttu uguale, pudete esse interessatu à l'articulu di l'acelli senza volu - caratteristiche è 10 esempi.

Se vulete leghje più articuli simili à Tipi di becchi d'acelli, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezione Curiosità di u mondu animale.