Tipi di vespe - Foto, esempi è caratteristiche

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 6 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Ghjugnu 2024
Anonim
COME RICONOSCERE: API • VESPE • BOMBI • CALABRONI
Video: COME RICONOSCERE: API • VESPE • BOMBI • CALABRONI

Cuntenutu

E vespe, nome pupulare di u vespe in Brasile, sò insetti appartenenti à a famiglia di i Vespidae è facenu parte di unu di i più grandi ordini di insetti, cumprese formiche, droni è api, frà altri. Sò animali eusociali, ancu s'ellu ci sò ancu alcune spezie chì preferenu a solitudine.

Una di e caratteristiche più distintive di i sfarenti tippi di vespe hè a "cintura", a regione chì divide u torace da l'addome. ancu si pò distingue per avè un stinger ch'elli ponu aduprà in varie situazioni è micca solu una volta, cume accade in u casu di l'ape.

E vespe facenu i so nidi cù argilla o fibre vegetali; quessi ponu esse in terra, in arburi, è ancu in i tetti è i muri di l'abitazioni umane; tuttu què secondu u tippu di vespa chì parlemu. In questu articulu di PeritoAnimal cunniscerete i varii tippi di calabroni. Bona lettura.


Sottofamiglia di Vespidae

Per capisce megliu tuttu ciò chì tocca à i tippi di vespe, duvemu dettaglià chì ci sò 6 sottofamiglie di vespe o vespidae, per nome scientificu, chì sò:

  • Eumeninae - sò i calabroni cunnisciuti cum'è vespe di u pote. Incù guasi 200 generi, include a maiò parte di e spezie di vespe.
  • Euparagiinae - Hè una sottofamiglia cù un genaru unicu di vespe, quelle di u genaru euparagia.
  • Masarinae - Vespe di u polline. Cù 2 generi, si nutriscenu di polline è nettaru invece di prede.
  • Polystinae - Sò vespe trupicali è subtropicali chì anu 5 generi. Sò animali chì campanu in culunie.
  • Stenogastrinae - Sottofamiglia chì hà un tutale di 8 generi, caratterizata da piegà l'ale nantu à u spinu cum'è l'ape.
  • Vespinae - Vespe eusociali o chì campanu in culunie è chì hà 4 generi. A socializazione hè più sviluppata chè in i Polistinae.

Cumu pudete vede i tippi di vespe (o calabroni) in famiglia Vespidae hè estensivu è variu, cù spezie chì campanu in culunie o solitarie; spezie carnivore è altri chì campanu manghjendu polline è nettaru. Ci hè ancu differenze in a stessa sottofamiglia, cum'è cù u Vespinae.


In questu altru articulu puderete vede cumu scantà l'api è e vespe.

a vespa di a pignatta

E vespe di a sottofamiglia Eumeninae o Eumeninos, sò cunnisciuti perchè alcune di e spezie in questa sottofamiglia custruiscenu i so nidi aduprendu argilla in forma di pignatta o pignatta. Un campione di vespa in pot hè u Zeta argillaceum, chì adupranu ancu fori in terra, legnu o nidi abbandunati. In questa sottofamiglia ci sò guasi 200 generi distinti di vespe, a maiò parte sò solitarie è alcune anu caratteristiche suciale primitive.

Stu tipu di vespa pò esse scuru, neru o marrone è cù mudelli chì cuntrastanu u culore di fondu, cum'è u giallu o l'aranciu. Sò animali chì ponu piegà l'ale à longu, cum'è a maiò parte di e vespe. Si nutriscenu di caterpillars o larve di scarabeu. Cunsumanu ancu nettaru chì li dà energia per vulà.


a vespa di u polenu

Trà i sfarenti tippi di vespe, quelle di a sottofamiglia Masarinae o masarinos sò insetti chì alimentate solu cù u polene è nettaru da i fiori. Stu cumpurtamentu hè più simile à quellu di l'ape postu chì in a maiò parte di e vespe u cumpurtamentu carnivuru hè un denominatore cumunu. In questa sottofamiglia ci sò i generi Gayellini è Masarini.

Cum'è a vespa di u pote, sti tippi di vespe sò di culore scuru cun toni di luce cuntrastanti chì ponu esse rossi, bianchi, gialli è ancu di più. Anu antenne in forma di mela è campanu in nidi di argilla o in tane fatte in terra. Si ponu truvà in Sudafrica, in America di u Nordu è in Sudamerica in regioni deserte.

Vespe trupicali è subtropicali

polistina o vespe Polystinae sò una sottofamiglia di vespidi, induve pudemu truvà un totale di 5 generi distinti. sò i generi Polistiti, Mischocyttauros, Polybia, Brachygastra è Ropalidia. Sò vespe chì campanu in clima tropicale è subtropicale, in più d'esse eusociali.

Anu un addome strettu, cù antenne curve in casu di masci. E femine regine sò simili à i travagliadori, qualcosa di raru postu chì in generale a regina di una culunia hè assai più grande. i generi Polybia è Brachygastra avè u particularità di pruduce u mele.

e vespe

Sti calabroni, cunnisciuti ancu cum'è vespe Vespinae, sò una sottofamiglia chì hà 4 generi, si parla Dolichovespula, Provespa, Vespa è Vespula. Alcune di ste spezie campanu in culunie, altri sò parassiti è ponenu e so ova in i nidi di altri insetti.

sò vespe chì anu u sensu più sviluppatu di socializazione chì u Polystinae. I nidi sò di una spezia di carta, furmata da fibra di legnu masticatu, è ani annidatu in arburi è sottu terra. Li pudemu truvà in tutti i cuntinenti di u mondu, eccettu l'Antartide. Si nutriscenu di insetti è, in certi casi, di carne d'animali morti.

Alcune spezie invadenu i nidi di altre spezie, uccidenu a regina di a culunia è furzanu e vespe travagliadore per piglià cura di i pulcini invasori. Puderanu invadisce i nidi di e listesse spezie o nidi di spezie à chì sò parenti. In u generu Vespa ci sò vespe chì sò chjamate cullucialmente calabrone, chì sò più robusti cà e vespe tradiziunali.

I generi Euparagiinae è Stenogastrinae

In u casu di a sottofamiglia Euparagiinae di vespe ci hè un genaru unicu, riferemu à u genaru euparagia. Sò carattarizati da avè vene in l'ale, avè un patch caratteristicu nantu à u mesotorace è e pedi anteriori cù forme uniche. Stanu in regioni deserte in i Stati Uniti è in Messicu.

a sottofamiglia Stenogastrinae, à u so tornu, hà un totale di 8 generi, induve truvemu i generi Anischnogaster, Cochlischnogaster, Eustenogaster, Liostenogaster, Metischnogaster, Parischnogaster, Stenogaster è Parischnogaster. Sò tippi di vespe caratterizate da piegà e so ale daretu à u spinu è ùn pudendu micca fà quessa à longu cum'è in u restu di a famiglia.

In questa sottofamiglia ci sò spezie chì campanu in culunie è spezie chì campanu soli, si trovanu in regioni tropicali d'Asia, Indochina, India è Indonesia.

È postu chì si parla d'insetti, pudete esse interessatu à st'altru articulu di l'insetti i più velenosi in Brasile.

I tippi più cunnisciuti di vespe

Trà e vespe e più cunnisciute in Brasile, pudemu mintuvà a vespa cavallina, chjamata ancu vespa da caccia, è a vespa gialla. Descrivemu un pocu di più di ognunu di sti tipi di vespe sottu:

hore wasp

A vespa hornet o vespa hè stata data nomi diversi, è pò esse cunnisciuta, secondu a regione di u Brasile, sempre cum'è cane-cavallu, vespa da caccia è cacciatore di ragnu. L'animali chjamati cusì facenu parte di a famiglia di i Pompilidae, in particulare insetti di u genaru pepsis.

A vespa cavallina hà duie caratteristiche chì a rendenu assai temuta: hè cunsiderata da parechji l'insettu cù u morsu più dulurosu di u mondu. L'altru hè chì caccia i ragni per ch'elli diventinu ospiti è, più tardi, un pastu per e so larve.

Stu tipu di vespa hè, in media, di 5 centimetri, ma alcuni individui ponu ghjunghje à 11 centimetri.

vespa gialla

Cum'è a maiò parte di i calabroni, a vespa gialla hè un altru insettu periculosu per via di a so stizza. In più di assai dulore, pò causà reazzioni allergii è inflammazioni.

A vespa gialla (Vespula germanica) abita principalmente l'emisferu nordu di u mondu, essendu presente in Europa, in l'Asia suduveste è in u Nordu di l'Africa.

U so addome hè cumpostu di strati gialli è neri è e so antenne sò cumpletamente nere. I nidi sò di solitu fattu di cellulosa è parenu palle di carta in terra, ma ponu ancu esse custruite nantu à u tettu o in i muri di cavità. Stu tipu di vespa hè assai aggressivu, dunque hè impurtante evità d'avvicinassi sia di l'animali sia di u so nidu.

Se vulete leghje più articuli simili à Tipi di vespe - Foto, esempi è caratteristiche, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezione Curiosità di u mondu animale.