I 5 animali marini i più periculosi di u mondu

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 6 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 26 Ghjugnu 2024
Anonim
Se vedi questi animali, scappa e chiama aiuto!
Video: Se vedi questi animali, scappa e chiama aiuto!

Cuntenutu

Sì avete mai dumandatu ciò chì 5 animali marini i più periculosi di u mondu, In questu articulu PeritoAnimal vi dicemu ciò chì sò. A maiò parte di elle sò periculosi per via di a tossicità di u so velenu, ma alcuni sò ancu periculosi per via di a capacità di strappà chì anu e so mascelle, cum'è u casu di u Squalo biancu.

Ùn pudete mai avè da vede unu di elli, è forse hè megliu cusì, perchè in a maiò parte di i casi, una sola puntura o morsu pò esse mortale.In questu articulu vi mostremu 5, ma ci sò assai altri chì sò ancu periculosi. Se site interessatu à questu tema, continuate à leghje!

vespa marina

i cubezoia medusa, a medusa, a medusa, o più comunemente chjamata "vespa marina", sò un tippu di medusa. cnidariu chì a stizza hè murtale se u so velenu vene in cuntattu direttu cù a nostra pelle. Sò chjamati cusì perchè anu una forma cubica (da u grecu kybos: cubu è zoon: animale). Ùn ghjunghjenu micca à 40 spezie è sò classificate in 2 famiglie: u chiropodu è u carybdeidae. Vivenu in acque in Australia, Filippine è altre regioni tropicali di l'Asia sudorientale, è si nutriscenu di pesci è di picculi crustacei. Ogni annu, a vespa marina uccide più persone chè e morte cumbinate causate da tutti l'altri animali marini cumbinati.


Ancu s'ellu ùn sò micca animali aggressivi, anu u velenu u più letale di u pianeta, postu chì cù solu 1,4 mg di velenu in i so tentaculi, ponu causà a morte di un essere umanu. A minima spazzola cù a nostra pelle face chì u so velenu agisca prestu nantu à u nostru sistema nervosu, è dopu una reazione iniziale cù ulcerazione è necrosi di a pelle, accumpagnata da un dulore terribile simile à quellu pruduttu cù l'acidu corrosivu, un attacu di core in a persona colpita, è tuttu què accade in menu di 3 minuti. Dunque, i subacquei chì vanu à nutà in l'acqui induve questi animali ponu esse cunsigliatu di portà un vistitu di neoprene à corpu pienu per evità u cuntattu direttu cù queste meduse, chì sò micca solu mortali ma ancu assai veloci, chì ponu copre 2 metri in 1 secondu grazie à i so lunghi tentaculi.


Serpente di mare

serpi marini o "serpente di mare" (hydrophiinae), sò i serpi chì anu u velenu u più putente in u mondu animale, ancu di più cà i serpenti taipan, i so omonimi terrestri. Ancu s’elli sò un’evoluzione di i so antenati terrestri, sti rettili sò cumpletamente adattati à l'ambiente acquaticu, ma mantenenu sempre alcune caratteristiche fisiche. Tutti anu organi cumpressi lateralmente, dunque parenu simili à l'anguille, è anu ancu una coda in forma di paddle, qualcosa chì li aiuta à andà in a direzzione prevista quandu si bagna. Vivenu in l'acqui di l'Oceanu Indianu è Pacificu, è si nutriscenu principalmente di pesci, molluschi è crustacei.


Ancu s'ellu ùn sò micca animali aggressivi, postu chì attaccanu solu s'ellu hè pruvucatu o si sentenu minacciati, sti serpi anu un velenu 2 à 10 volte più putente di quellu di u sarpu terrestre. U so morsu produce dolore musculare, spasmi mandibulari, sonnolenza, visione sfocata o ancu arrestu respiratoriu. A bona nutizia hè chì, perchè i vostri denti sò cusì chjuchi, cù un vistitu di neoprene un pocu grossu, e vostre neurotossine ùn saranu micca capaci di passà è entra in a nostra pelle.

pesciu di petra

u pesciu di petra (orribile synanceia), cù i pesci palloncini, sò unu di i pesci i più velenosi in u mondu marinu. Appartene à e spezie di pesci actinopterigens scorpeniformi, postu chì anu estensioni spinose simili à quelle di i scorpioni. issi animali imitanu perfettamente in u so circondu, in particulare in e zone rocciose di l'ambiente acquaticu (da quì u so nome), hè dunque assai faciule di pisalli se site immersione. Campanu in l'acqui di l'Oceanu Indianu è Pacificu, è si nutriscenu di picculi pesci è crustacei.

U velenu di sti animali hè situatu in i barbelli di l'alte dorsali, anali è pelviche, è cuntene neurotossine è citotossine, più letale chè u velenu di un sarpu. A so stizza produce gonfiore, mal di testa, spasmi intestinali, vomitu è ​​pressione sanguigna alta, è s'ellu ùn hè trattatu à tempu, paralisi musculare, crisi, arritmie cardiache o ancu arresti cardiorespiratori, causati da u forte dulore chì stu velenu produce in u nostru corpu. S'ellu ci pichja cù una di e so barbe, aspetta una guarigione lenta è dulurosa di e ferite ...

Polpu à anelli turchini

U polpu anellu turchinu (hapalochlaena) hè unu di i molluschi cefalopodi chì ùn misura più di 20 centimetri, ma hà unu di i veleni più letali in u mondu animale. Hà un culore marrone giallu scuru è pò avè un pocu nantu à a so pelle. anelli di culore turchinu è neru chì brillanu vivamente s'elli si sentenu minacciati. campanu in l'acque di l'oceanu Pacificu è si nutriscenu di picculi granchi è gamberi.

O velenu neurotossicu da u so muzzicu pruduce una prurigine à u principiu è à pocu à pocu una paralisi respiratoria è motoria, chì pò purtà à a morte di a persona in solu 15 minuti. Ùn ci hè micca antidotu per u to morsu. Grazie à alcune batterie secretate in e ghiandole salivari di u polpu, sti animali anu abbastanza velenu per uccidere 26 umani in pochi minuti.

Squalo biancu

O Squalo biancu (carcharodon carcharias) hè unu di i più grandi pesci di mare in u mondu è i più grandi pesci predatori di a pianeta. Appartene à e spezie di pesci lamniformi cartilaginosi, pesanu più di 2000 chilò è misuranu trà 4,5 è 6 metri di lunghezza. Sti squali anu circa 300 denti grossi è acuti, è una mascella putente capace di smembrà un umanu. Vivenu in acque calde è temperate di guasi ogni oceanu è basicamente si nutrisce di mammiferi marini.

Malgradu a so cattiva reputazione, ùn sò micca animali chì attaccanu di solitu l'omu. In fattu, più persone morenu da muzzicule d'insetti chè da attacchi di squali, è in più, U 75% di sti attacchi ùn sò micca murtali, ma quantunque causanu gravi cunsequenze in i feriti. Tuttavia, hè vera chì a vittima pò more da sanguinamentu, ma hè assai improbabile oghje. I squali ùn attaccanu micca e persone per fame, ma perchè li vedenu cum'è una minaccia, perchè si sentenu cunfusi o per accidente.