Mammiferi Volanti: Esempii, Caratteristiche è Immagini

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 15 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 13 Maghju 2024
Anonim
ANIMALI VERTEBRATI per bambini - Mammiferi, uccelli, rettili, pesci e anfibi
Video: ANIMALI VERTEBRATI per bambini - Mammiferi, uccelli, rettili, pesci e anfibi

Cuntenutu

N'ai vistu qualcunu mammiferu volante? Normalmente, quandu pensemu à animali volanti, a prima cosa chì mi vene in mente sò immagini di acelli. Tuttavia, in u regnu animali ci sò assai altri animali volanti, da insetti à mammiferi. Hè vera chì alcuni di sti animali ùn volanu micca, basta scivulà o avè strutture di u corpu chì li permettenu di saltà da grande altezza senza esse dannighjati quand'elli ghjunghjenu in terra.

Eppuru, ci sò mammiferi volanti chì anu in realtà a capacità di vulà, micca solu alzati cum'è i pipistrelli. In questu articulu di PeritoAnimal mostraremu i curiosi caratteristiche di mammiferi volanti è una lista cù e fotò di e spezie più riprisentative.


Caratteristiche di mammiferi volanti

À ochju nudu, l'ale di un acellu è di un pipistrellu ponu vede assai sfarenti. L'acelli anu l'ale piumate è i pipistrelli pelati, ma fighjanu sempre e so struttura ossea videremu chì anu listesse osse: umeru, raghju, ulna, carpe, metacarpi è falange.

In l'acelli, alcune di l'osse chì currispondenu à u polu è a manu sò sparite, ma micca in i pipistrelli. Queste incredibbilmente allungate e so osse è falange metacarpali, allargendu a fine di l'ala, eccettu per u pulgaru, chì mantene a so piccula dimensione è serve i pipistrelli per camminà, scalà o sustene si.

Per vulà, sti mammiferi avianu da fà riduce u vostru pesu corpu cum'è l'uccelli, diminuendu a densità di e so ossa, rendenduli più porosi è menu pesanti da volà. E zampe di daretu sò state ridotte è, cume sò ossa fragili, ùn pò micca suppurtà u pesu di l'animale arrittu, allora i pipistrelli si ripusanu à capu in ghjò.


Oltre à i pipistrelli, altri esempi di mammiferi volanti sò i scoiattoli volanti o colugos. Questi animali, invece di l'ale, anu sviluppatu un'altra strategia di volu o, megliu dettu, pianu. A pelle trà e zampe anteriori è posteriori è a pelle trà e zampe posteriori è a coda eranu cuperte di vegetazione eccessiva, creendu una spezia di parachute chì li permette di scivulà.

Dopu, vi mostreremu alcune spezie di questu curioso gruppu di mammiferi volanti.

Pipistrello lanoso (Myotis emarginatus)

Stu mammiferu volante hè un pipistrellu mediu-chjucu di taglia chì hà grande arechje è musu. U so mantellu hà un culore biondu rossu à u spinu è più chjaru nantu à u ventre. Pisanu trà 5,5 è 11,5 grammi.

Sò uriginali di l'Europa, di l'Asia suduveste è di l'Africa di u Norduveste. Preferiscenu abitati densi è boscosi, duve proliferanu e ragne, a so fonte principale di alimentu. nidu in zoni cavernosi, sò nutturni è lascianu i so rifugi ghjustu nanzu à u tramontu, tornendu nanzu à l'alba.


Grande pipistrello arboreo (Nyctalus noctula)

I grandi pipistrelli arburi sò, cum'è u nome a dice, grandi è pesanu finu à 40 grammi. Anu l'arechje chì sò relativamente corte in proporzione à u so corpu. Anu u pelu brunu doratu, spessu rossu. E zone senza pilu di u corpu cum'è l'ale, l'arechje è u musu sò assai scure, guasi nere.

Questi mammiferi volanti sò distribuiti in tuttu u cuntinente eurasiaticu, da a penisula iberica à u Giappone, in più di l'Africa di u Nordu. Hè dinò un pipistrellu furestieru, chì nidica in i buchi di l'arburi, ancu s'ellu si pò truvà ancu in crepacci di l'edificii umani.

Hè unu di i primi pipistrelli à vulà nanzu à a notte, dunque si pò vede vulà à fiancu à l'acelli cum'è e rondine. Sò parzialmente migratoriu, à a fine di l'estate una grande parte di a pupulazione si move versu u sudu.

Bat Mint Light (Eptesicus isabellinus)

U prossimu mammiferu à vulà hè a pipistrella di menta chjara. hè di taglia mediu-grande è u so pelu hè giallasciu. Hà l'arechje corte, triangulare è di culore scuru, cum'è u restu di u corpu chì ùn hè micca cupertu di pelu. E femine sò leggermente più grandi di i masci, righjunghjendu i 24 grammi di pesu.

E so pupulazioni sò distribuite da l'Africa di u Norduveste à u Sud di a Peninsula Iberica. Nutrisci cù insetti è campà in crepa di roccia, raramente in l'arburi.

Scoiattolo volante settentrionale (Glaucomys sabrinus)

I scuri volanti anu u pelu brunu grisgiu, eccettu per u ventre, chì hè biancu. E so code sò piatte è anu ochji grossi è ben sviluppati, chì sò animali di notte. Ponu pisà più di 120 grammi.

Sò distribuiti da l'Alaska à u nordu di u Canada. Campanu in fureste di conifere, duve abbondanu l'arburi chì producenu noce. A so dieta hè assai variata, ponu manghjà ghiande, noci, altri semi, picculi frutti, fiori, funghi, insetti è ancu picculi acelli. Sò mammiferi volanti chì anidanu in i buchi di l'arburu è anu generalmente duie covate à l'annu.

Écureuil volant du sud (Glaucomys volans)

Sti squirri sò assai simili à l'ardilla volante di u nordu, ma u so pelu hè più chjaru. Anu ancu a coda piatta è l'ochji grossi, cum'è quelli di u nordu.Campanu in zone fureste da u sudu di u Canada à u Texas. A so dieta hè simile à quella di i so cugini di u nordu è anu bisognu di l'arburi per rifugiassi in e so crepe è nidificà.

Colugo (Cynocephalus volans)

U colugo, cunnisciutu ancu cum'è lémur volant, hè una spezia di mammiferi chì stà in u Malesia. Sò grisgiu scuru cù u ventre più chjaru. Cume i scoiattoli volanti, anu una pelle in eccessu trà e gambe è a coda chì li permette di scivulà. A so coda hè guasi longa quant'è u so corpu. Puderanu ghjunghje à un pesu di circa duie sterline. Si nutriscenu guasi solu di foglie, fiori è frutti.

Quandu i lemuri volanti anu ghjovanu, portanu i cuccioli in panza finu à pudè si difende da per elli. Cun elli in cima, saltanu dinò è "volanu". Abitanu spazii boscati, stendu nantu à l'arburi. Hè spezie vulnerabili à l'estinzione, secondu a IUCN, per via di a distruzzione di u so habitat.

Se vulete leghje più articuli simili à Mammiferi Volanti: Esempii, Caratteristiche è Immagini, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezione Curiosità di u mondu animale.