Differenze trà alpaca è lama

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 18 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 23 Ghjugnu 2024
Anonim
Differenze trà alpaca è lama - Animali
Differenze trà alpaca è lama - Animali

Cuntenutu

A lama è l'alpaca sò animali nativi di i Muntagni Andini è sò assai impurtanti per i paesi di a regione. A causa di l'ibridazione è di a quasi estinzione di i camelidi sudamericani durante l'invasione spagnola, per parechji anni ùn si sapia cun certezza quali eranu i veri. urigine di u lama, alpaca è altri animali chì appartenenu à a listessa famiglia. Ancu se queste origini sò dighjà state clarificate, hè normale vulè sapè ciò chì sferenze trà alpaca è lama per via di e so apparenti similitudini.

Dunque, in questu post PeritoAnimal, cù tutte l'infurmazioni chì avemu raccoltu, capirete ancu chì per cunnosce veramente a distinzione tra alpaca è lama, hè di primura cunnosce i so rispettivi parenti andini: a vicuna è u guanacu. Salute, piacè di cunnosce vi!


alpaca è lama

In più di a cuteness cumuna, a cunfusione trà lama è alpaca hè più chè capiscitoghju postu chì tramindui appartenenu à a stessa famiglia Camelidae, chì hè ancu listessa à i cammelli, i dromedarii, a vicuña è u guanaco - sò tutti mammiferi artiodattili ruminanti.

Similitudine trà chjama è alpaca

Alcuni aspetti cumuni chì ponu causà a cunfusione di lama è alpaca sò:

  • Habitat cumunu;
  • Dieta erbivora;
  • Caminanu in bande;
  • Temperamentu docile;
  • Sputanu quandu sò in zerga;
  • Aspettu fisicu;
  • Cappotto soffice.

Camelidi sudamericani

Sicondu l'articulu "Sistematica, tassonomia è addomesticazione di alpacas è lamas: nova evidenza cromusomica è moleculare", publicatu in u Chilean Journal of Natural History [1], In America di u Sud ci sò 4 spezie di camelidi sudamericani, dui di i quali sò salvatichi è dui addomesticati, sò:


  • Guanacu(Lama guanicoe);
  • Lama (fangu glam);
  • Vicuna(Vicugna vicugna);
  • Alpaca(Vicuna pacos).

In fattu, cum'è avemu da vede quì sottu, malgradu a similitude fisica è a pupularità, un lama s'assumiglia più à un guanaco, cum'è un alpaca hè più simile à una vicuña, chè e similitudini trà llama x alpaca.

Differenza trà lama è alpaca

A principale differenza trà lama è alpaca hè u fattu chì sò di sfarenti spezie: Glama mud è Vicuna pacos. L'urigine di i chjami è di l'alpaca hè un sughjettu cuntruversu trà i sapienti. Cum'è spiegatu, l'altu tassu d'ibridazione hà resu assai difficiule u studiu di e spezie. Malgradu e similitudini, secondu l'articulu citatu in a Revista Chilena de História Natural [1], in realtà, geneticamente parlendu, i guanacos sò più vicini à e chjame, mentre chì i vicuñas sò più vicini à l'alpaca à livellu cromusomicu è tassonomicu.


Llama VS Alpaca

Ancu cusì, senza avè bisognu di fighjà l'ADN, ci sò parechje differenze chjaramente nutevuli trà l'alpaca è a lama:

  • Taglia: un alpaca hè chjaramente più chjucu cà una lama. Listessu vale per u pesu, e chjama sò più pesante chè l'alpacche;
  • Collu: nutate chì i chjami sò più longhi à u collu è ponu superà a taglia di un umanu adultu;
  • Arechje: mentre chì e chjama anu l'arechje longhe appuntite, l'alpacche l'anu più arrotondate;
  • Musu: l'alpaca hà u musu u più longu è u più spurtivu;
  • Cappotto: a lana di a lama hè più grossa;
  • Parsunalità: l'alpaca hè più timida intornu à l'omu, mentre chì e chjame sò cunnisciute per esse surtite è ancu "ardite".

Alpaca (Vicugna pacos)

A domesticazione di l'alpaca hè stimata chì hà principiatu 6 000 o 7 000 anni fà in l'Ande peruviane. Oghje si pò truvà in Cile, Bolivia Andina è Perù, induve si trova a so più grande populazione.

  • Domesticatu;
  • Più chjucu cà a lama;
  • 22 tonalità di culori chì vanu da u biancu à u neru (attraversu u marrone è u grisgiu);
  • Longu mantellu dolce.

hè chjaramente più chjucu cà una lama, misurendu trà 1,20 m à 1,50 m è can pisanu finu à 90 kg. A diversità di a lama, l'alpaca ùn hè micca usata cum'è animale di pacchettu. Tuttavia, a fibra d'alpaca (lana) cunduce ancu l'ecunumia lucale oghje è a so fibra hè cunsiderata "più preziosa" di a lama.

Cum'è in u casu di e chjama, l'alpaca hè ancu cunnisciuta per a so reazione sputata per difende si, ancu s'elli sò un animale docile. Huacaya è Suri sò e duie razze da Vicugna Pacos è sò diffirinziati da u tipu di mantellu.

llama (glama mud)

A chjama, à u so tornu, hè a A più grande camelida di u Sudamerica, Pesa finu à 150 kg. A Bolivia hè attualmente u paese cù a più alta concentrazione di chjami, ma si ponu truvà ancu in Argentina, Cile, Perù è Ecuador.

  • Camelida più grande di u Sudamerica;
  • Ponu misurà sin'à 1,40 è pisà sin'à 150 chilò;
  • Domesticatu;
  • Longu mantellu di lana;
  • Culore chì varieghja da u biancu à u marrone scuru.

Studii stimanu chì per almenu 6.000 anni u llama era dighjà addomesticatu in l'Ande da i Incas (per u trasportu di carichi è pruduzzione di lana), hà spostatu l'ecunumia lucale è hà accumpagnatu l'armate reali, chì anu cuntribuitu à a so distribuzione in tutta a regione. Ancu oghje, u so mantellu longu è lanosu in culori chì varianu da u biancu à u marrone scuru hè una fonte di sopravvivenza per e famiglie lucali di ste regione.

Cum'è l'alpaca, si nutriscenu di erba, erba è fenu. malgradu u vostru temperamentu calmu è docile, ponu facilmente irritassi è starnutisce ciò chì li hà purtatu in stu statu.

Vicuña (Vicugna vicugna)

Malgradu chì ùn sò micca parenti, certi cunfondenu ancu e vicune cù l'antiloppi nordamericani (Antilope, per via di a so apparizione, dimensioni è modu di marchjà). Tendenu à marchjà in famiglia o in gruppi maschili, hè raru di vede una vicuña girandulata sola, ma quand'elli sò visti, di solitu sò masci singuli senza bande.

  • E più chjuche spezie di a famiglia, misurendu un massimu di 1,30 m è pesendu finu à 40 kg;
  • Culurazione marrone rossu rossu scuru nantu à u spinu, a pancia è a coscia bianchi, faccia più chjara;
  • Denti chì s'assumiglianu à quelli di i roditori;
  • Casche profondamente sparte;
  • Salvaticu.

Sicondu un studiu publicatu da Cristián Bonacic [2], trà i camelidi di l'Ande, a vicuna hè quella chì hà taglia più chjuca (Misura un massimu di 1,30 m di altezza cun un pesu massimu di 40 kg). In più di a so dimensione, un'altra caratteristica chì u distingue da e spezie di a so famiglia sò i so scafi più profondamente spartuti, chì li permettenu di spustassi rapidamente è agile nantu à e pendite cumune è e petre sciolte di u puna, u so habitat. I so denti, chì s'assumiglianu à quelli di i roditori, a differenzianu ancu da altre spezie. Hè cù u so aiutu ch'elli si nutriscenu di arbusti è erbe vicinu à a terra.

Di regula abita regioni andine (centru di u Perù, Bolivia uccidentale, nordu di u Cile è norduveste di l'Argentina) chì si trovanu finu à 4.600 metri sopra u livellu di u mare. U so mantellu finu hè cunnisciutu per esse una lana di qualità eccellente chì a prutege da u fretu di a regione, ma hà ancu avutu un altu valore cummerciale dapoi l'era precolombiana.

A Vicuna hè una camelida chì una volta era in altu risicu di estinzione per via di a so caccia illegale. Ma in più di l'omu, i cani addomesticati, i puma è a volpe andina sò alcuni di i so predatori più cumuni.

Guanaco (Lama guanicoe)

U guanaco pò esse vistu in ambienti aridi è semi-aridi in Sudamerica (Perù, Bolivia, Ecuador, Culumbia, Cile, Argentina) à un'altitudine di 5 200 metri, è attualmente u Perù hè u paese induve si trova più comunemente.

  • U più grande artiodattilo salvaticu in Sudamerica;
  • Misura finu à 1,30 m è pò pisà finu à 90 kg;
  • A culurazione pò esse sfarenti sfumature di marrone cù un mantellu biancu nantu à u pettu è u ventre;
  • Face grisgia;
  • Arechje alzate;
  • Grandi ochji marroni;
  • Cappotto più cortu;
  • Salvaticu.

Hè distinatu da u mantellu più cortu, ma dinò da arechje chjuche è appuntite è ochji marroni lampanti. Un altru aspettu di Fangu di Guanicoe ciò chì spicca hè u so modu energicu di marchjà è u fattu ch'ellu pò cullà sin'à 4 ghjorni senza acqua.

Una curiosità nantu à i camelidi sudamericani

Tutti defecanu è urinanu in «Cumuli di sterchi di a cumunità», da a vostra banda o un altru, chì pò esse un pede grossu è quattru metri di diametru. À livellu eculogicu, si sà chì à a piazza di sti cumuli di feci è di pipì, dopu à a stagione di e pioggia, cresce una vegetazione verde è lucente, chì si distingue in l'aridità di a puna.