cumu calmà un gattu

Autore: John Stephens
Data Di Creazione: 24 Ghjinnaghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 22 Ghjugnu 2024
Anonim
Seher passed out! | Legacy Episode 224 (English & Spanish subs)
Video: Seher passed out! | Legacy Episode 224 (English & Spanish subs)

Cuntenutu

I misgi chì campanu cun noi sò direttamente influenzati quandu simu stressati. Se prima eramu fora di casa tutta a ghjurnata è avà passemu più tempu in casa, què cambià a rutina di sti animali, è pò esse una fonte maiò di stress chì aggrava i disturbi cumportamentali precedenti o li dà origine.

Dunque, in questu articulu di PeritoAnimal, vi spiegheremu cumu calmà un gattu.

stress in i misgi

I misgi sò animali di l'usi chì, in generale, sò assai sensibile à u cambiamentu in u so ambiente, ancu quelli chì sò imperceptibili per noi. Cum'ellu hè inevitabbile, quandu cuminciamu à stà più in casa chè di solitu, questu cambia sta rutina, postu chì aumenta u tempu di cumpagnia è d'interazione trà i misgi è i so caregivers, chì ùn hè micca sempre tolleratu bè da i misgi, soprattuttu s'ellu ci sò zitelli in casa, postu chì sò menu rispettosi di i so cunfini. Più interazioni significanu più potenziale di cunflittu.


Inoltre, i misgi avianu l'abitudine di accede à l'esternu pò vede sta libertà ridutta, cun cunsequenze nantu à u so cumpurtamentu in casa. Un'altra cosa da cunsiderà hè chì i caregivers cunfinati tendenu à esse più interessati à u misgiu cum'è un modu per tene si occupati. Dunque, hè nurmale chì a ricerca di l'interazzione cù u ghjattu cresce, chì sia più manipulata, chì li sia offertu cibu più spessu, chì sia incuragitu à ghjucà, ecc.

Sintomi di stress in i misgi

Tenendu contu di tutti sti cambiamenti, ùn hè micca surprisante chì i misgi manifestinu cambiamenti in u so cumpurtamentu cum'è indicativu di u stress. Alcuni di i sintomi di u stress in i misgi sò:

  • Aggressività versu e persone è altri animali.
  • Annullamentu.
  • Disposizione improprie.
  • Marcatura.
  • Oculta ti.
  • Smette di manghjà.

Dunque, se cambiemu a nostra rutina è passemu più tempu in casa per ragioni di teletravaglia, per esempiu, hè impurtante sapè cumu rilassà u ghjattu è, benintesa, cunsultate u veterinariu casu, invece di stress, affrontemu un prublema fisicu. Ancu se e cliniche sò chjose, i veterinarii sò servizii essenziali è continuanu à travaglià per telefunu. Puderanu dì cumu procedere cù a cunsultazione, se hè essenziale, cù tutte e garanzie di sicurezza. Quì sottu, spieguemu cumu rilassà un gattu fendu casu à i cinque sensi.


Cumu accatastà u ghjattu

Se site interessatu à rilassà u vostru misgiu, pudete principià stimulendu u sensu di u toccu. Per questu, nunda di megliu cà un massaghju, chì porta benefici à quelli chì facenu è à quelli chì ricevenu. Ovviamente, duvete fà solu quandu u ghjattu hè ricettivu. U furzallu seria tutalmente contraproduttivu.

induve accarizzà u ghjattu

I massaggi rilassanti per i misgi devenu esse fucalizza nantu à e zone in quale ellu stessu cerca u cuntattu. Sè vo fighjate, u ghjattu ci frotta cù:

  • U capu.
  • E guance.
  • U collu.
  • U spinu.
  • A coda.

Questa serà a sequenza da seguità durante u massaggio, sempre partendu da un mumentu opportunu quandu tramindui esse calmi.


Per fà u massaggio, pudete aduprà e dite allargate è appiccicà una pressione dolce cù e punte, sempre cù movimenti delicati, chì ponu esse circulari. Hè impurtante di sapè chì i misgi liberanu feromoni calmanti attraversu a zona di a guancia, in modu chì, in più di u sensu di u toccu, stimulemu u sensu di l'olfattu.

In più di e guance, ci sò dui altri punti sensibili nantu à a testa. daretu à l'arechje è u varvarottu. Pudete falà u collu, u spinu è a coda cù a manu tesa, passendu parechje volte. Cù entrambe e mani, stu listessu muvimentu pò esse ripetutu da i lati, senza falà versu l'addome, chì hè una zona chì parechji misgi ùn permettenu micca u cuntattu. A durata di u massaggio ùn deve micca superà Da 5 à 10 minuti, ancu se u ghjattu pò interrompelu quandu u ritene necessariu.

Cumu Calmà un Gattu cù Alimentazione è Fiori di Bach

In questu sensu, l'alimentu entra in ghjocu, chì duverebbe esse u solitu, senza esagerà i premii. Queste ùn devenu mai più di u 10% di l'assunzione calurica cutidiana, ma hè un bellu tempu, iè, per ricorre l'alimenti preferiti di u vostru misgiu per prumove u vostru benessere.

Inoltre, in alimentariu o acqua, pudete aghjunghje gocce rilassanti per i misgi. Un esempiu hè i rimedii di fiori di Bach. Ancu se i studii l'attribuiscenu solu à un'azione placebo, postu chì ùn hà effetti collaterali, pò esse adupratu per mantene i misgi calmi. Se site interessatu à cumu rilassà un gattu cù fiori, basta à aghjunghje qualchì goccia à l'acqua potabile o à l'alimentu di u misgiu, ancu se ponu ancu esse date direttamente se u gattu ùn li dispiace micca. Un fiore assai cunnisciutu è adupratu hè chjamatu Rimediu di Rescue, chì combina varie essenze di fiori per cumbatte u stress.

feromoni di ghjattu

U sensu di l'olfattu hè assai impurtante per i misgi. Avemu vistu chì u massaggio pò ancu stimulà vi, postu chì trà l'aromi rilassanti per i misgi, u feromoni tranquilizanti chì emettenu in mumenti di pace. Questi feromoni sò aduprati in vari prudutti pensati per calmà i misgi. Cusì sò cummercializati tramindui diffusori spray è plug-in, è sò digià una opzione classica per quelli chì si primuranu di calmà i misgi, ancu s'elli ùn sò micca ugualmente efficaci in tutti.

Un odore particularmente piacevule per i misgi hè quellu di gateira o catnip, chì pò esse acquistatu direttamente per esse piantatu in casa o in sfarenti tippi di ghjoculi è di premii à i quali hè aghjuntu.

Chì odore NOT aduprà cù i misgi?

Hè necessariu piglià in contu un odore chì diventa cumunu oghje. Hè u bleach, adupratu per disinfettà. Ci vole à sapè chì certi misgi ricusanu st'odore; dunque, per evità u stress, seria cunsigliatu limitate u vostru usu o truvate un sustitutu. D'altra parte, per l'altri misgi, l'odore di candeghju hè assai attraente è urinanu nantu à a superficia induve u rilevanu.

Musica rilassante per i misgi

L'avvenimenti rumurosi ponu ancu esse assai stressanti per i misgi. S'ellu hè u casu per u vostru gattu, duvete furnisce un locu per rifugiassi cù u più insonorizazione pussibule. Per esempiu, una scatula di trasportu coperta da coperte è situata in una stanza interiore cù e tende è e finestre chjuse.

Ma se ciò chì vi interessa hè cumu rilassà un gattu cù u sensu di l'uditu, pudete ricorre canzoni rilassanti per i misgi. U megliu seria di pruvà diverse meludie è fighjà a so reazzione. A musica classica hè generalmente un successu, fintantu chì ùn cuntene micca troppu sonu stridentu o forte, chì pò esse irritante per l'arechje di u ghjattu.

Per più infurmazione, pudete cunsultà questu altru articulu PeritoAnimal nantu à i misgi cum'è a musica?

Arricchimentu ambientale per i misgi

Infine, à i misgi li piace à scopre, ancu di più da l'alture.Cusì hè una bona idea offre li un postu altu per osservà a strada è l'internu di a casa. È ùn vi scurdate micca di u arricchimentu ambientale.

Tutti i misgi, soprattuttu se u vostru era abituatu à sorte è avà ùn pò più fà què, anu bisognu di un ambiente per sviluppà i so cumpurtamenti naturali, cum'è scalà, corre, caccia, gratta, ecc. Cusì rilassà un gattu implica piglià in contu tutti sti bisogni. Prufittassi di un spaziu da disperse, scrapers, un locu prutettu per ripusà, acqua è manghjà, ghjucà, accarezzà, una scatula di littera adatta è, soprattuttu, u rispettu sò e chjave per un gattu rilassatu è felice.

Raccomandazioni generali per i misgi

In poche parole, è in più di sapè cumu rilassà u vostru misgiu, ricordate e seguenti linee guida essenziali per mantene una bona relazione cù u felinu:

  • Rispettate i limiti chì u ghjattu mette: lascia ch'ellu sia quellu chì cerca l'interazzione è ùn u forza mai. Ùn duvete micca disturballu mentre dorme o riposa. U ghjattu hè più prubabile di esse ricettivu per ghjucà a notte, ma quandu si stanca è esce, ùn insistite micca à allungà l'interazione.
  • Zona sicura per u vostru misgiu: Stabilisce una zona sicura induve u ghjattu pò esse solu senza chì nimu s'avvicini.
  • fighjulendu i zitelli: cuntrollà u cuntattu di i zitelli cù u ghjattu è assicurassi ch'elli sanu ancu e regule è rispettalli.
  • Alerta à i sintomi di stress: I segni cum'è u tagging, l'eliminazione inappropriata, a mancanza di appetitu o l'apatia sò avvertimenti chì devenu fà ripensà e rutine di u vostru gattu.
  • dieta equilibrata: mantene una dieta adatta è ùn esagerate micca i premi per evità cambiamenti digestivi o eccessu di pesu.
  • Cunsultate u veterinariu: se u stress di u misgiu ùn diminuisce, hè chjaru chì l'usu di i medicazione deve esse valutatu, sempre sott'à supervisione veterinaria, è ricurrutu à un spezialistu in cumpurtamentu felinu, cum'è un etologu. Hè sempre necessariu scartà prima a pussibilità di un prublema di salute.

Se vulete leghje più articuli simili à cumu calmà un gattu, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezzione Extra Care.