I cani è e so caratteristiche

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 6 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Natalia Oreiro - Cambio Dolor (Official Video)
Video: Natalia Oreiro - Cambio Dolor (Official Video)

Cuntenutu

O cane domesticu hè probabilmente l'animali più populari in u mondu. Hè stimatu chì ci sò trà 70 è 500 milioni di l'individui nantu à a pianeta, dunque, ci sò parechje persone chì volenu sapè di più nantu à st'animali, cuminciendu cù e caratteristiche chì spiccanu u più.

Ùn importa micca se fate un incaricu scolasticu nantu à i cani o se vulete solu sapè tuttu di elli. In questu articulu PeritoAnimal vi aiutemu à descrivere u cani è e so caratteristiche più impurtante, cum'è a so tassonomia, morfologia, cumunicazione o e razze canine chì esistenu.

1. A tassonomia di i cani

Per capisce veramente e caratteristiche di u cane (o di qualsiasi altru animale) hè di primura sapè ciò chì hè vostru. tassonomia, vale à dì, a so classificazione in u sistema di nomenclatura binomiale. Cusì, a tassonomia di u cane hè ripresentata cusì:


  • Dominiu: Eukarya
  • Regnu: Animalia
  • Subreinu: Eumetazoa
  • Subfilu: Vertebratu
  • Classe: Mammalia
  • Sottuclasse: Theria
  • Infraclass: Placentalia
  • Ordine: Carnivore
  • Subordine: Caniformy
  • Famiglia: Canidi
  • Sottofamiglia: Caninae
  • Genere: Canile
  • Specie: Canis lupus
  • Sottospecie: Canis lupus familiaris

2. L'urigine di i cani

Ùn hè micca faciule di determinà l'origine di i cani, tuttavia, si stima chì i primi esemplari apparsu per a prima volta 15.000 anni in u cuntinente asiaticu, oghje a China, coincide cù u sviluppu di l'agricultura. Questi primi cani - cunsiderati scavengers opportunisti (chì manghjanu animali morti), eranu menu spaventosi è più socievuli, ciò chì facilitava a so addomesticazione - s'avvicinavanu di e populazioni umane in circà a carrion, principalmente alimenti feculi di origine vegetale. Cusì, grazia à a simbiosi - interazione trà duie spezie - sò apparsu i primi cani[1].


nome scientificu di u cane

U nome scientificu di u cane hè Canis lupus familiaris, assai simile à u nome scientificu di u lupu, canine lupus, è e so sottuspezie, cum'è canine lupus lupus, cani lupus arabi o Canis lupus signatus.

Ciò significa chì u cane hè discendente da u lupu? Ancu s’elli li parenu, un studiu di a sequenza di DNA di a famiglia Canidae indica chì u cane è u lupu appartenenu à a listessa spezia, ma chì sò quantunque diverse sottuspezie. Hè dunque cunsideratu chì i lupi è i cani puderanu avè un antenatu cumunu, ancu se ùn ci sò studii cunclusivi per cunfirmà questu[2].

3. Caratteristiche fisiche

u cane hè un mammiferi quatrupedu (vale à dì, cammina nantu à quattru zampe) chì si distingue per avè una coda è un pelu chì copre tuttu u so corpu. Tuttavia, oghje, grazia à e varie razze canine esistenti, truvemu cani di tutti i tippi. dimensioni, forme è culori. Per esempiu, in termini di dimensioni, u più chjucu cane, u Chihuahua, misura trà 15 è 25 cm di altezza finu à u garrese (puntu più altu di a spalla di un cane), mentre chì a più grande razza di cani in u mondu, u Great Dane, hà una altezza minima di 80 cm finu à u garrese.


A morfologia hè ancu assai variabile trà e caratteristiche di un cane. Cusì avemu trovu cani cù un musu assai longu è altri cù un musu piattu, i cusì chjamati cani brachicefalichi. Un altru aspettu assai significativu di a spezia hè a coda, chì pò esse longa o corta, in fatti, ci sò ancu razze chì nascenu senza ella. U coda hè cumpostu da un numeru variabile di vertebre, è pò avè più o menu peli. À arechje, Dotati di 18 musculi, sò assai flessibili è spressivi. Ùn pudemu micca piantà di parlà di u mantellu, Chì pò esse di tutti i tipi di culori è di mudelli, è ancu dolci, ruvidi o ancu doppia.

Hè un animale viviparu è, se ci dumandemu nantu à u habitat di cane, bisogna sapè chì oghje hè assai cumplicatu spiegà induve campanu i cani, postu chì a maiò parte di elli campanu in cità è paesi rurali, di a manu cù l'omu - o, in stu casu, manu à pedi. Tuttavia, studii recenti anu scupertu una nova spezia di canidu salvaticu (caniche lupus hallstromi) chì hè cunsideratu u ligame mancante trà i primi canidi è i cani domestici in u Alture di a Nova Guinea[3].

4. Comportamentu di i cani

A sociobiologia rivela chì i cani sò animali gregari, chì significa chì campanu in cumunità cumposte da parechji individui. Ma ancu, oghje, grazia à a domesticazione è a socializazione di u cane, avemu a cumpagnia di un animale chì hè soprattuttu sucievule cù membri di e vostre spezie è altre spezie, cum'è misgi, persone o cunigliuli.

O timperamentu di i cani pò esse assai variabile è, à u cuntrariu di ciò chì parechje persone credenu, a razza ùn determina micca u temperamentu di un cane.[4]. Oltre à a socializazione, u modu in cui un cane si comporta hè influenzatu da u genetica è amparera furnita da u pruprietariu.

Tuttavia, se scavemu più in profondità in l'abitudini di i cani, pudemu vede chì anu un lingua fisica assai cumpletu, cunnisciutu cum'è "segni di calma", è dinò a capacità di vocalizà. Questa hè una di e caratteristiche di i cani chì interessanu u più spessu i caregivers!

5. Alimentazione per cani

Chì manghjanu i cani? Parechje persone si dumandanu sempre se u cane hè un omnivore o un carnivore, tuttavia, alcune di e caratteristiche morfologiche di a spezia, cume artigli, denti taglienti o enzimi specifici, sò caratteristiche di a spezia. carnivori opzionalis.

Tuttavia, cum'è avemu anticipatu à u principiu di l'articulu, u cane hè ancu un scavenger opportunisticu, chì hà permessu a so domesticazione. Sicondu parechje teorii, hè stata precisamente sta prucedura chì hà permessu à u cane di digerisce l'amidone è, dunque, i materiali di origine vegetale.[1].

6. Sensi di cani

U cane hà dui sensi particularmente ben sviluppati: odore è udizione. Cuminceremu cù a cosa più impurtante, l'odore, chì hè fundamentale per a caccia, u comportamentu sociale è sessuale. A differenza di l'omu, chì anu solu 5 milioni di recettori olfattivi, i cani ne anu trà 200 è 300 milioni di ricettori olfattivi. Un altru aspettu chjave hè u sensu di l'uditu, chì hè assai più acutu di quellu di l'esseri umani.

7. Razze di cani

Continuendu cù e caratteristiche di i cani, duvemu sapè chì attualmente ci sò più di 300 razze di cani, ricunnisciutu da alcune o altre urganizazioni cinologiche, cum'è a FCI (Fédération Cynologique Internationale) o U Kennel Club, duie di e più impurtante. Ci sò ancu altre razze ricunnisciute da federazioni secundarie, guverni è autonomie.

Quì in PeritoAnimal pudete ancu truvà un articulu nantu à e razze di cani - prima è dopu, o ancu un specificu nantu à e razze canine brasiliane.

8. Ripruduzzione di cani

Vi dumandate mai cumu si riproducenu i cani? Mentre i masci sò sessualmente attivi tutta l'annata, e cani femine anu una media di dui periodi fertili à l'annu, ciò chì hè cunnisciutu cum'è calore, quandu ponu esse incinte. Se a copulazione hè riesciuta in estru, a fase fertile, a cagna averà una gestazione chì durerà trà 60 è 90 ghjorni.

Durante a gravidanza, a cagna circarà un nidu (o l'avemu da offra à ella) induve eseguirà partu è, prestu, a nascita di i cuccioli. A puttana li darà da manghjà è li curerà per i prossimi dui mesi o tantu, finu à u svezzamentu da i cuccioli, quand'elli seranu infine capace di curassi.

9. Curiosità annantu à i cani

Ci hè una mansa di trivia nantu à i cani chì attiranu assai l'attenzione da tutti noi. A sapiate chì Laika, l'astronauta caninu, era u primu essere vivu à viaghjà in u spaziu? È chì i cani anu impronte digitale in u nasu? O chì Hachiko hè cunsideratu u cane u più fidu di u mondu?

Vede u video sottu 10 curiosità nantu à i cani chì ùn si pò mancà!

10. Aspettativa di vita di u cane

Per finisce cù e caratteristiche di i cani, vulemu enfatizà chì a longevità di i cani hè assai variabile è hè dovutu, in parte, à a cura furnita à u cane da u so tutore. Cusì, un cane chì hà una bona qualità di vita, chì include una bona nutrizione, eserciziu cutidianu è cure sanitarie preventive, camperà di più.

Tuttavia, i cani più chjuchi abitanu di solitu più longu cà i cani più grandi per via di u so prucessu metabolicu. In generale, l'aspettativa di vita di un cane varieghja da 7 à 20 anni. È se site interessatu, in questu altru articulu PeritoAnimal amparate à calculà l'età umana di un cane.