Animali chì campanu in grotte è in tane

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 2 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 24 Sittembre 2024
Anonim
Animali chì campanu in grotte è in tane - Animali
Animali chì campanu in grotte è in tane - Animali

Cuntenutu

A diversità animale di a pianeta hà cunquistatu guasi tutti l'ecosistemi esistenti per u so sviluppu, resultendu in pochissimi lochi chì ùn sò micca in casa un tipu di fauna. In questu articulu Peritoanimali vulemu presentà un articulu nantu à l'animali chì campanu in grotte, cunnisciuti cum'è animali di grotte, è ancu quelli chì campanu in tane, chì anu sviluppatu parechje caratteristiche chì facilitanu a vita in questi lochi.

Ci hè trè gruppi d'animali cù adattazioni à l'habitat di a caverna è tale classificazione si face secondu u so usu di l'ambiente. Cusì, ci sò l'animali troglobiti, l'animali troglofili è l'animali trogloxenosi. In questu articulu parleremu ancu di un altru gruppu chjamatu l'animali fossuriali.


Vulete cunnosce diversi esempi di animali chì campanu in grotte è in tane? Allora continuate à leghje!

Gruppi d'animali chì campanu in grotte è in tane

Cum'è l'emu digià mintuvatu, ci sò trè gruppi d'animali chì campanu in grotte. Quì li dettaglieremu megliu:

  • animali troglobiti: sò quelle spezie chì in u so prucessu evoluzionariu si sò adattate per campà solu in grotte o grotte. Frà elle ci sò alcuni anelidi, crustacei, insetti, aracnidi è ancu spezie di pesci cum'è lambaris.
  • animali trogloxenosi: sò animali chì sò attratti da e grotte è ponu sviluppà vari aspetti cum'è a ripruduzione è l'alimentazione in elli, ma ponu ancu esse fora d'elli, cum'è alcune spezie di serpenti, roditori è pipistrelli.
  • animali troglofili: sò animali chì ponu campà fora di a grotta o dentru, ma ùn anu micca organi specializati per e grotte, cum'è i troglobiti. In questu gruppu ci sò alcuni tippi d'arachnidi, crustacei è insetti cum'è scarabeci, scarafaggi, ragni è pidocchi di serpente.

Frà l'animali chì campanu in e tane, mettimu in risaltu u animali fossili. Sò l'individui chì scavanu è campanu sottu terra, ma ponu ancu movesi à a superficia, cum'è u topu topu nudu, u tassone, salamandre, alcuni roditori è ancu alcuni tippi d'api è vespe.


Dopu, scuntrarete parechje spezie chì facenu parte di sti gruppi.

Proteu

U Proteu (Proteus anguinus) Hè un anfibiu troglobitu chì respira per e branchie è hà a peculiarità di ùn sviluppà metamorfosi, in modu chì conserva guasi tutte e caratteristiche larvali ancu durante l'adultu. Cusì, à 4 mesi di vita, un individu hè uguale à i so genitori. st’anfibiu hè l'unicu membru di u genaru Proteus è hà un aspettu simile à certi esemplari d'axolotl.

Hè un animale cù u corpu allungatu, finu à 40 cm, cù un aspettu simile à un serpu. Sta spezia si trova in abitati acquatichi sottuterrani in u Slovenia, Italia, Croazia è Bosnia.

Guacharo

U guácharo (Steatornis caripensis) unu acellu troglofile uriginariu di l'America suttana, truvatu soprattuttu in Venezuela, Culumbia, Brasile, Perù, Bolivia è Ecuador, ancu s'ellu pare esse prisente in altre regione di u cuntinente. Hè statu identificatu da u naturalistu Alexander von Humboldt in una di e so spedizioni in Venezuela.


U guácharo hè ancu cunnisciutu cum'è l'acellu di a caverna perchè passa a ghjurnata sana in stu tippu d'habitat è esce solu di notte per alimentassi di frutti. Per esse unu di i animali di caverna, induve ùn ci hè luce, hè situatu per eculucazione è dipende da u so sensu di l'olfattu sviluppatu. In generale, e grotte ch'ellu abita sò una attrazione turistica per sente è vede st'acellu particulari esce una volta a notte cascata.

peluche

E varie spezie d'animali pipistrelli sò un esempiu tipicu di troglofili, è a peluche (Miniopterus schreibersii) hè unu di elli. Stu mammiferu hè di taglia media, misura circa 5-6 cm, hà un mantellu densu, culore grisicciu à u spinu è più chjaru in a zona ventrali.

St'animale hè distribuitu da l'Europa suduveste, da u nordu è da l'Ovest africanu attraversu u Mediu Oriente finu à u Caucasu. Pende in e zone alte di e grotte situate in e regioni chì abita è in generale si nutrisce in e zone vicine à a grotta.

Se ti piace sti animali, scopre i sfarenti tippi di pipistrelli è e so caratteristiche in questu articulu.

Synopoda scurion spider

Questu hè un aranea troglobita identificatu qualchì annu fà in u Laos, in un sistema di caverne di circa 100 km. Appartene à a famiglia Sparassidae, un gruppu di aracnidi cunnisciuti cum'è ragni di granchi giganti.

A peculiarità di sta ragna di caccia hè a so cecità, probabilmente causata da l'habitat senza luce in cui si trova. In questu sensu, ùn hà micca lenti o pigmenti d'ochji. Senza dubbitu, hè unu di l'animali i più curiosi chì campanu in grotte.

Talpa europea

I talpi sò un gruppu chì sò pienu adattati à campà in tane chì elli stessi scavanu in terra. A talpa europea (Talpa europeu) hè un esempiu di questu, essendu un mammifaru fossurale di piccula taglia, chì ghjunghje sin'à 15 cm di lunghezza.

A so distribuzione di distribuzione hè larga, essendu situata sia in Europa sia in Asia. Ancu se pò abità diversi tipi di ecosistemi, di solitu si trova in fureste di latifoglie (cù arburi à deciduous). Custruisce una seria di tunnel attraversu i quali si move è, in fondu, hè a tana.

topu topu nudu

Malgradu u so nome pupulare, st'animale ùn sparte micca a classificazione tassonomica cù e talpe. U topu topu nudu (heterocephalus glaber) hè un roditore di a vita sottu terra carattarizatu da a mancanza di capelli, ciò chì li dà un apparenza assai impressiunante. Dunque hè un esempiu chjaru di animali chì campanu in grotte sotterranee. Un'altra caratteristica peculiare hè a so longevità in u gruppu di roditori, chì pò campà per circa 30 anni.

St'animali fossulare hà un struttura suciale cumplessa, simile à quella di certi insetti. In questu sensu, ci hè una regina è parechji travagliadori, è questi ultimi sò incaricati di scavà i tunnel per i quali viaghjanu, cercanu cibu è prutegge da l'invasori. Hè uriginariu di l'Africa orientale.

Roditore Zygogeomys trichopus

Questi animali sò relativamente grandi paragunati à altri roditori, u gruppu à u quale appartenenu. In questu sensu, elli misura circa 35 cm. Probabilmente per via di a so vita guasgi solu sottu terra, i so ochji sò abbastanza chjuchi.

spezie endemiche in Messicu, specificamente Michoacán. Vive in terreni prufondi, scavendu tane finu à 2 metri di prufundità, dunque hè una spezia di zada fossurale è, dunque, un altru di l'animali i più riprisentativi chì campanu in tane. Vive in fureste di muntagna cum'è u pinu, l'abete è l'alzu.

castor americanu

The American Beaver (Castor canadianu) hè cunsideratu u più grande roditore d'America di u Nordu, chì misura finu à 80 cm.Hà abitudini semi-acquatiche, dunque passa longu periodi in l'acqua, esse capace di immergesi finu à 15 minuti.

Hè un animale chì pò fà cambiamenti impurtanti in l'habitat induve hè situatu per via di a custruzzione di e dighe caratteristiche di u gruppu. Si specializeghja in custruisce e vostre tane, per i quali utilizza tronchi, muschi è fangu, chì si trovanu vicinu à i fiumi è i fiumi induve si trova. Hè uriginariu di u Canada, di i Stati Uniti è di u Messicu.

Tartaruga spronata africana

Un altru di l'animali chì campanu in i tarri più curiosi è impressiunanti hè a tartaruga spronata africana (Centrochelys sulcata), chì hè un altru spezie fossurali. Hè una tartaruga terrestre chì appartene à a famiglia Testudinidae. Hè cunsideratu u terzu più grande di u mondu, cù u masciu chì pesa sin'à 100 chilò è u scafu misura 85 cm di lunghezza.

Hè ampiamente distribuitu in diverse regioni di l'Africa è pò esse truvatu vicinu à fiumi è flussi, ma ancu in e zone dune. Hè di solitu à a superficia a matina è in a stagione di e pioggia, ma per u restu di a ghjurnata si trova di solitu in tane prufonde chì scava. finu à 15 metri. Queste tane ponu esse aduprate à volte da più di un individuu.

Eupolybotrus cavernicolus

Questu hè un altru di l'animali chì campanu in grotte. Hè una spezia di centipede endemicu troglobitu da duie grotte in Croazia chì sò state identificate relativamente pochi anni fà. In Auropa hè popularmente chjamatu cyber-centipede perchè hè a prima spezia eucariota chì era cumpletamente profilata geneticamente sia in DNA sia in RNA, è ancu morfologicamente è anatomicamente registrata aduprendu apparecchiature altamente avanzate.

Misura circa 3 cm, hà un culore chì varieghja da u giallu brunu à u marrone brunu. Una di e grotte induve ella vive hè longa più di 2800 metri è ci hè acqua presente. I primi individui raccolti sò stati situati in terra sottu à e rocce, in zone senza luce, ma u à circa 50 metri da l'entrata, dunque, hè un altru di l'animali chì campanu in grotte sotterranee.

Altri animali chì campanu in grotte o tane

E spezie sopra menzionate ùn sò micca e sole. animali di caverna o sò capaci di scavà tane è di fà una vita sottutera. Ci sò parechje altre chì sparte ste abitudine. Eccu alcuni di elli:

  • Neobisium birsteini: hè un pseudoscorpione troglobitu.
  • Troglohyphantes sp.: hè una spezia di ragna troglofile.
  • Schaefferia prufonda: hè un tippu di artropode troglobitu.
  • Plutomurus ortobalaganensis: un tippu di artropode troglobitu.
  • Catopi cavali: hè un coleottru troglofile.
  • Oryctolagus cuniculus: hè u cunigliulu cumunu, unu di l'animali di cava più cunnisciutu, per quessa, hè una spezia fossuriale.
  • Marmotta di Baibacina: hè a marmotta grisgia, chì campa ancu in i tufoni è hè una spezia fossuriale.
  • Dipodomys agilis: hè u topu canguru, ancu un animale fossurale.
  • caru caru: hè u tassulu cumunu, una spezia fossuriale chì stà in e tane.
  • Eisenia foetida: hè u mo rossu, un altru animale fossurale.

Se vulete leghje più articuli simili à Animali chì campanu in grotte è in tane, vi cunsigliemu di entre in a nostra sezione Curiosità di u mondu animale.