Birds Flightless - Caratteristiche è 10 Esempii

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 13 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Birds Flightless - Caratteristiche è 10 Esempii - Animali
Birds Flightless - Caratteristiche è 10 Esempii - Animali

Cuntenutu

Ci sò acelli chì ùn volanu micca? A verità hè, iè. Per diverse ragioni adattative, alcune spezie anu evolutu lascendu daretu a so capacità di vulà. Parlemu di acelli chì sò assai sfarenti trà di elli, di dimensioni è origini sfarenti, chì anu solu in cumunu u fattu ch'elli ùn volanu.

In questu articulu PeritoAnimal vi mostraremu una lista cù i nomi di 10 acelli senza volu, ma al di là, parleremu di e caratteristiche più notevuli di ognuna di elle. Ùn mancate micca questu articulu, continuate à leghje per scopre tuttu di l'acelli chì ùn ponu micca volà!

Perchè ci sò acelli chì ùn volanu micca?

Prima, duvemu clarificà chì tutte e spezie d'uccelli chì ùn volanu chì esistenu oghje sò discendenti da acelli ancestrali chì avianu a capacità di spustassi per l'aria. Malgradu questu, alcune cause, in particulare quelle relative à a sopravvivenza, anu stimulatu l'adattazione di queste spezie per sviluppà e caratteristiche chì anu avà.


Unu di i motivi chì anu motivatu parechje spezie à abbandunà a so capacità di vulà era u assenza di predatori à mezu. Pocu à pocu, u volu hè diventatu una attività pocu frequente è innecessaria, chì implica una grande spesa energetica. Ciò spiega perchè parechje di queste spezie sò endemiche di l'isule luntane da u cuntinente, induve sò ghjunte spezie predatrici d'animali.

altre spezie hà sviluppatu una dimensione più grande chè avianu avutu prima per pudè catturà più facilmente a preda ch'elli anu trovu in u so habitat. Cù a dimensione più grande, ci hè più pesu, cusì u volu hè diventatu un compitu assai cumplicatu per questi acelli. Questu ùn vole micca dì chì tutti l'acelli chì ùn volanu micca in u mondu sò di grande dimensione, postu chì ci sò ancu alcune chjuche.

Malgradu u numeru numeru di studii chì pudemu truvà attualmente, ùn esiste un consensu unificatu chì possa spiegà à chì mumentu di a storia ste spezie d'uccelli chì ùn volanu micca lascianu daretu a so capacità di movesi per l'aria. Hè stimatu chì questu puderia esse accadutu in i limiti di u Cretaceu-Terziariu.


Tuttavia, a scuperta di i fossili hà dimustratu chì, in u Miocenu, parechje spezie d'oghje mostranu dighjà caratteristiche simili à quelle chì pudemu osservà oghje.

Caratteristiche generali di l'acelli senza volu

Quandu si parla di acelli chì ùn volanu micca o acelli ratiti, hè impurtante di sapè chì ogni spezia hà e so caratteristiche è particularità, in ogni casu, ci sò alcune tratti cumuni chì tutti l'acelli chì ùn volanu micca sparte:

  • I corpi sò adattati à corri è natani;
  • l'osse di l'ale sò più chjucu, massivu è più pesante quale in acelli volanti;
  • Ùn presentate micca a chiglia in u pettu, un ossu in u quale sò inseriti i musculi chì permettenu à l'acelli volanti di batte l'ale;
  • prisente bundanza di piume, cumu ùn anu micca bisognu di calà u so pesu corpu.

Avà chì cunniscite alcune di e caratteristiche più notevuli di l'acelli volanti, hè ora di parlà di e spezie più rappresentative.


nomi di acelli chì ùn volanu

Dopu, vi mostraremu un lista cù i nomi di 10 acelli senza volu o, ancu cunnisciuti cum'è acelli ratiti, in i quali spiegheremu ancu e caratteristiche più pertinenti di ognuna di ste spezie, è alcuni fatti curiosi chì ti piacerebbe cunnosce nantu à elli:

Struzzu

Avemu principiatu a nostra lista di acelli ratita cù u struzzu (Struthio camelus), un acellu curridore chì abita l'Africa. Hè l'acellu u più grande è u più pesante di u mondu, cumu pò ghjunghje à 180 chilò. Duvete sapè chì, data l'incapacità di vulà, a spezia hà sviluppatu enormamente una velocità durante a corsa, è pò ancu ghjunghje 90 km / ora. Durante a corsa, l'ale aiutanu à piglià impetu, in più di serve per stumacà i predatori cù colpi.

emu

O nandu-de-darwin o emu (Rea americana o Rhea pentata) hè un acellu micca volante simile à u struzzu. Vive in Sud America è si nutrisce di sementi, insetti è varii rettili, cumprese i serpenti. Cum'è a struzzu, u nandu hè un corridore eccellente quand'ellu ghjunghje à u 80 km / ora. A spezia trova difficiule à saltà, ma si sviluppa assai bè in ambienti acquatichi, postu chì hè ancu un bon natatore.

Kiwi

Continuemu a lista di l'acelli chì ùn volanu micca cù u kiwi. A differenza di i so cumpagni chì ùn volanu micca, cum'è u nandu è a struzzu, u Kiwi (genere Apteryx) hè un acellu più chjucu, cù u dimensione apprussimativa di un pullastru. Ci sò 5 spezie, tutte endemiche di a Nova Zelanda. U kiwi hà l'ale cusì chjuche chì ùn si ponu mancu vede, postu chì sò piatte sottu à e piume. Sò animali timidi è di notte, è mantenenu una dieta onnivora.

Casuariu

Hè chjamatu casacciu u generu di l'acelli volanti chì include trè spezie diverse. Sò distribuiti in Australia, Nova Zilanda è Indonesia, induve abitanu fureste trupicale è mangrove. I casaccari pesanu trà 35 è 40 chilò, è anu una culurazione turchina o rossa à u collu, cuntrastendu cù u restu di u piumaghju neru o marrone scuru. Si nutriscenu d'insetti, di picculi animali è di frutti chì coglienu da a terra.

Pinguinu

pinguini sò acelli chì appartenenu à l'ordine Spheniciformes, chì include 18 spezie distribuite in tuttu l'emisferu nordu è l'isule Galapagos. Ùn adupranu micca e so ale per vulà, ma sò eccellenti bagnanti è anu una tecnica chì li permette di raccoglie aria intornu à e so piume d'ale per spinghje si fora di l'acqua quandu anu bisognu urgente di ghjunghje in terra.

emu

Continuendu cù l'esempii di acelli ratiti, duvemu menzionà u emu (Dromaius novaehollandiae), u sicondu più grande acellu in u mondu dopu à u struzzu. Hè endemicu di l'Australia è pò ghjunghje à u 50 chilò. A spezia hà u collu longu è e ale chjuche è micca sviluppate. L'emu hè un corridore eccellente, chì e so zampe ùn anu chè trè dite adattate per st'attività.

anatra grigia vapore

Ancu se a maiò parte di e spezie d'anatra volanu, u anatra grigia vapore (stacche tachyeres) hè un acellu micca volante chì hè distribuitu in tuttu u Sud America, in particulare in a zona di a Terra di u Focu. Questi acelli sò eccellenti natatori è passanu a maiò parte di a so vita in l'acqua, induve si nutriscenu di pesci è crustacei.

Campbell's Mallard

O canard colvert de Campbell (Anas Nesiotis) hè un acellu endemicu di l'isule Campbell, un territoriu à u sudu di a Nova Zelanda, di u quale si sà pocu. A spezia hè in periculu di estinzione critica per via di fenomeni naturali chì toccanu l'isula è l'introduzione d'altre spezie in u so habitat naturale, perciò si stima chì solu trà 100 è 200 individui.

Grèbe titicaca

Un altru acellu chì ùn vola hè u titicaca grebes (Rollandia microptera), una spezia di Bolivia è di u Perù, induve abita micca solu u lavu Titicaca, ma ancu vicinu à altri fiumi è laghi. A spezia hà piccule ale, chì ùn permettenu micca u volu, ma questu orlu hè un bravu nuvatore è ancu batte l'ale quandu corre.

Cormoranu Galapagos

Avemu finitu a nostra lista di acelli chì ùn volanu micca cù u Cormoranu Galapagos (Phalacrocorax harrisi), un acellu chì hà persu a capacità di vulà. U vostru sistema di accoppiamento hè u poliandria, chì significa chì una femina sola pò ripruducesi cù parechji masci. Misuranu circa 100 cm di altezza è pesanu trà 2,5 è 5 kg. Sò animali neri è bruni, cù u beccu longu è l'ale chjuche.